VIDEO: Calendar. Memoria zilei – 10 ianuarie

0
177

Religie
Ortodox = Sf. Grigorie, Ep. Nisei; Sf. Ier. Dometian; †) Sf. Cuv. Antipa de la Calapodeşti.
Romano-catolic = Ss. Agaton, pp.; Zoe, m.
Reformat(Calvin) = Melánia, Vilmos (Wilhelm).
Greco-catolic = Sf. Grigore de Nissa; cuv. pr. Marcian; Sf. ep. Domeţian.
Mozaic = 5. Shevat 5771.
Evenimente
49 î.Hr.: Iuliu Cezar traversează Rubicon-ul, ocupă Roma și-l alungă pe Pompeius
1475: Bătălia de la Podul Înalt: Victoria de la Vaslui prin care Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, a zdrobit armatele otomane conduse de Suleiman Pașa
1545: Se tipărește, la Târgoviște, „Molitvelnicul” lui Dimitrie Liubavici și se reia activitatea tipografică în Transilvania
1661: Nicolae Milescu a tradus, din grecește, „Cartea cu multe întrebări”
1839: Gheorghe Asachi publică la Iași, în tipografia Albinei Românești, lucrarea „Atlas românesc geografic”, format din 8 hărți, primul de acest gen în literatura de specialitate
1863: Prima linie publică de transport subteran din lume a fost deschisă la Londra
1880: Gruparea liberală în frunte cu Gheorghe Vernescu („liberalii sinceri”), de orientare politică conservatoare, părăsește Partidul Liberal, constituindu-se ca grupare politică de sine stătătoare în Partidul Liberalilor Sinceri
1920: Liga Națiunilor ia naștere în mod oficial, odată cu intrarea în vigoare a Convenției Ligii Națiunilor, ratificată de 42 de state în 1919
1946: Are loc prima Adunare Generală a ONU, la Central Hall Westminster, Londra. Participă toți reprezentanții celor 51 de națiuni, membre cu drepturi depline ale ONU.
1949: Au fost lansate discurile de vinilin de către CBC (45 rpm) și Columbia (33,3 rpm).
1966: A avut loc premiera filmului „Duminica la ora 6”, în regia lui Lucian Pintilie, care a câștigat Premiul special al juriului la Festivalul de la Mar del Plata
1984: SUA și Vaticanul au restabilit relații diplomatice, după o pauză de 117 ani
1995: Prin rezoluția nr. 48/126, Adunarea Generala a Națiunilor Unite a proclamat anul 1995 drept Anul internațional al toleranței
1997: Miron Cozma, liderului minerilor din Valea Jiului, a fost arestat pentru mineriada din septembrie 1991. El a fost acuzat și trimis în judecată pentru subminarea puterii de stat, infracțiuni la legea siguranței pe calea ferata și pentru port ilegal de armă
2005:  Coreea de Nord a declarat că posedă arme nucleare

Nașteri

1493 – S-a născut, la Sibiu, umanistul Nicolaus Olahus, istoriograf şi om politic român care a activat în Regatul Ungariei, ocupând demnitatea de arhiepiscop de Esztergom, regent al Ungariei şi apoi guvernator al ţării (m. 15 ianuarie 1568)
1769: Michel Ney, general și mareșal francez (d. 1815)
1799 – S-a născut Petrache Poenaru, participant la Revoluţia de la 1848, unul dintre organizatorii învăţămîntului naţional. A fost primul care a strîns date despre Tezaurul de la Pietroasa, a brevetat la Paris o invenţie ingenioasă, numită de el „condei portăreţ, fără sfîrşit, alimentîndu-se singur cu cerneală”, care va precede stiloul. Membru al Academiei Române.
1869: Valeriu Braniște, publicist și om politic, membru de onoare al Academiei Române (d. 1928)
1883: Alexei Tolstoi, prozator și dramaturg rus (d. 1945)
1896: Alexandru Busuioceanu, eseist, poet și traducător român (d. 1961)
1906: Grigore Moisil, matematician român (d. 1973)
1932: Eugen Agrigoroaiei, prozator și folclorist român (d. 1992)
1936: Robert Wilson, fizician american, laureat al Premiului Nobel
1942: Virgil Scurtu, prozator român
1943: Petre Străchinaru, politician român
1945: Rod Stewart, cântăreț britanic


1949: George Foreman, boxer american
1951: Dan Damaschin, poet român
1956: Zoia Alecu, cântăreață română

http://www.youtube.com/watch?feature=player_detailpage&v=yKsNCRlLNYo#t=0s
1960: Ioana Pârvulescu, critic literar român

Decese
681: Papa Agaton
1276: Papa Grigore al X-lea
1778: Carl Linné, botanist suedez (n. 1707)
1862: Samuel Colt, inventator american, constructor al revolverului care îi poartă numele (n. 1814)
1939 – A murit Papa Pius al XI-lea (Ambrogio Damiano Achille Rotti), unul dintre cei mai importanţi pontifi ai epocii moderne. În multe din enciclicele sale, a condamnat drept anticlericale
naţional-socialismul şi comunismul.
1951 – A murit scriitorul Sinclair Lewis, primul american laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (1930) („Main Street”, „Babbitt”, „Arrowsmith”, „Elmer Gantry”, „Kingsblood Royal”) (n.07.02.1885).
1957: Gabriela Mistral, poetă chiliană, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură (n. 1889)
1971 – A murit celebra creatoare de modă franceză Gabrielle (Coco) Chanel, cea care a impus părul scurt, tenul bronzat, rochiile fara mînecă, bijuteriile false şi nebuneşti, puloverele inspirate din tricourile marinarilor şi taioarele severe. Ea a făcut din negru o culoare la modă şi a utilizat cu mare dezinvoltură jerseul (n.19.08.1883).
1989: Cristea Avram, actor român
1997: Lordul Alexander Todd, chimist suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie (n. 1907)
2001 – A murit Constantin Săvulescu, subinginer proiectant la Uzinele Malaxa, cu o experienţă de 9 ani la Centrul de cercetare şi producţie de aparatură ştiinţifică al Academiei Române. Săvulescu a participat, în 1945, la conceperea şi producerea prototipului unui automobil popular, de concepţie românească; numele maşinii urma să fie “Malaxa”, dar proiectul nu s–a concretizat. A lucrat la proiectarea şi realizarea automobilelor româneşti din generaţia VI şi VII, care au fost distinse cu diplome şi medalii la Expoziţiile internaţionale de la Belgrad (1937) şi Milano (1940). În 1985 Asociaţia Artiştilor Fotografi i–a publicat o lucrare de referinţă şi astăzi: „Cronologia ilustrată a fotografiei din România. Perioada 1834–1916) (n.10.10.1914).
2005: Prințesa Joséphine-Charlotte a Belgiei, soția lui Jean, Mare Duce de Luxembourg (n. 1927)
2007: Carlo Ponti, producător cinematografic, soțul Sofiei Loren (n. 1912)

Personalitatea zilei – Harry Sinclair Lewis
Harry Sinclair Lewis (n. 7 februarie , 1885, în Sauk Centre, Minnesota – d. 10 ianuarie, 1951, Roma, Italia) a fost prozator american. A fost primul american care a luat Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1930.
Opera sa, cronică satirică a vieții provinciale americane, se înscrie, prin precizia și obiectivitatea cvasidocumentară a descrierii mediilor și măiestria portretizării, reductibile la tipul individului mediocru, apăsat de grotescul și banalitatea vieții cotidiene, în descendența realismului dickensian.
Motivația Juriului Nobel: „Pentru forța și plasticitatea artei lui descriptive, precum și pentru darul de a crea cu ascuțime și umor personaje reprezentând tipologii noi.”
S-a născut și a trăit până la vârsta studenției la Sauk Centre, în statul Mineisota, un orășel situat în hinterlandul Statelor Unite. Gustul precoce pentru lectură l-a ținut departe de jocurile celor de o seamă cu el, iar datorită pornirii lui critice și ideilor neconformiste de care s-a pătruns, a ajuns să nutrească de timpuriu o aversiune împotriva constrângerilor impuse de atmosfera stătută a urbei natale și de mediul intelectual de provincie căruia îi aparține familia sa (tatăl și bunicii lui erau medici).
Trimis la Universitatea Yale (1903), conduce un timp revista acestei prestigioase instituții și colaborează la ziarele locale. În vacanțe, setos să cunoască lumea și să trăiască noi experiențe, vizitează Marea Britanie și Republica Panama și se alătură pentru câteva luni coloniei socialiste întemeiată de Upton Sinclair.
După absolvire se stabilește la New York unde caută să-și câștige existența, oferind ziarelor articole și reportaje, apoi lucrează ca redactor la diferite edituri și, în timpul liber, își încearcă condeiul scriind mai multe nuvele și un prim roman (1914). Acesta, ca și alte trei romane, care i se publică succesiv în anii următori (1915-1919) trec neobservate.
În anul 1920, dă la iveală romanul Main Street, în care atenția lui se concentrează asupra câtorva dintre lucrurile ce-i displac în America – conformismul opac și spoiala de cultură caracteristică așezărilor provinciale – roman care marcheză startul lui spre notorietate. Întâmpinată cu elogii, cartea obține un succes de librărie enorm pentru acea vreme :400000 de exemplare vândute în primii trei ani după apariție.
Principalele romane ulterioare, în care Sinclair Lewis își deplasează scalpelul critic către alte aspecte criticabile ale societății americane, îi consolidează considerabil faima. Cel dintâi dintre acestea, Babbitt (1922) – care portretizează dintr-un punct de vedere original, cu mare vervă satirică și cu incisiv spirit de observație, un personaj tipic al orașelor americane, pe businessman-ul mercantil, conservator, mulțumit de sine – avea să transforme numele personajului său în noțiune și avea să determine tiraje uriașe în patrie și o cascadă de traduceri ce i-au conferit o glorie fără precedent în Europa.
În Arrowsmith (1925) al doilea roman din această serie – care urmărea să constituie o adevărată comedie umană a Americii – Sinclair Lewis își îndreaptă privirile asupra racilelor ce depărtau medicina și cercetarea științifică de la menirea lor altruistă, realizând cea mai izbutită dintre creațiile sale. Pentru acest roman i se oferă premiul Pulitzer pentru literatură, dar Sinclair Lewis refuză să-l accepte, învinuind forul care-i acordă că ar duce în general o politică de înăbușire a literaturii autentice.

Opera
1912: Hike and the Aeroplane (sub pseudonimul Tom Graham)
1914: Our Mr.Wrenn (Domnul Wrenn al nostru)
1914: The Trail of the Hawk (Urma șoimului)
1917: The Job (Slujba)
1917: The Innocents (Inocenții)
1919: Free Air (Aer liber)
1920: Main Street (Strada Mare)
1922: Babbitt
1925: Arrowsmith
1926: Mantrap
1927: Elmer Gantry
1928: The Man Who Knew Coolidge (Omul care l-a cunoscut pe Coolidge)
1929: Dodsworth
1933: Ann Vickers
1934: Work of Art (Capodopera)
1935: It Can’t Happen Here (Asta nu se poate întâmpla aici)
1935: Selected Short Stories (Nuvele alese)
1938: The Prodigal Parents (Părinții risipitori)
1940: Bethel Merriday
1943: Gideon Planish
1945: Cass Timberlane
1947: Kingsblood Royal
1949: The God Seeker (Căutătorul lui Dumnezeu)
1951: World So Wide (Lumea e atât de mare) – operă postumă

Traduceri
Dodsworth, traducere de Jul. Giurgea, Editura Națională Ciornei S.A., 1938;
Ann Vickers, traducere de Paul B. Marian, Editura Europolis, 1941;
Kingsblood Royal, traducere de Eugen Schileru și I. Bujes, Editura Forum, cca. 1947;
Kingsblood, urmașul regilor, traducere și prefață de Al. Dragomirescu, București, Editura pentru Literatură, 1961;
Babbitt, traducere de Sofia Marian, prefață de Alexandru Sever, București, Editura pentru Literatură, 1965.
Pagină realizată de Grigore Ciascai

Te-ar mai putea interesa

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.