Pogorarea Duhului Sfant. Obiceiuri de Rusalii. Sfanta Treime si Nasterea lui Ioan Botezatorul (VIDEO)

0
486

La zece zile dupa Inaltarea lui Hristos, respectiv la 50 de zile de la Invierea Sa, in toate bisericile ortodoxe se praznuieste Cincizecimea sau Pogorarea Sfantului Duh. În popor sărbătoarea este cunoscută şi sub denumirea de Rusalii.

La zece zile dupa Inaltarea lui Hristos, respectiv la 50 de zile de la Invierea Sa, in toate bisericile ortodoxe se praznuieste Cincizecimea sau Pogorarea Sfantului Duh.  Sărbătoarea reprezintă ziua de naştere a Bisericii, deoarece în aceasta zi, in urma cuvantarii insufletite a Sfantului Apostol Petru, s-au convertit la crestinism circa 3.000 de suflete, care au alcatuit cea dintai comunitate crestina din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai tarziu. Duminica Cincizecimii este numita in popor si Duminica mare sau Rusaliile, este sarbatoarea anuala a Pogorarii Sfantului Duh peste Sfintii Apostoli, sub forma limbilor de foc, eveniment cu care se incheie descoperirea fata de lume si de creatie a lui Dumnezeu. În popor se apune că Rusaliile îşi iau în fiecare an tributul, astfel că fiind zane ale apelor, de ziua lor e bine sa nu te scalzi, caci te paste inecul.

Sanzienele sau Dragaica
Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul este cunoscută în popor şi sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica, cea mai mare şi mai spectaculoasă sărbătoare păgână a anului şi singura admisă cu numele ei în calendarul creştin ortodox.
Tot in ziua de 24 iunie, in preajma solstitiului de vara, calendarul popular consemneaza sarbatoarea de Sanziene. Desi sunt asociate sarbatorii crestine a Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul, Sanzienele isi au originea intr-un stravechi cult solar. Numele originar dac s-a pierdut, dar s-a păstrat cel roman Sânziana, de la Sancta Diana care circulă astăzi în Ardeal, şi cel slav Drăgaica ce a venit mai târziu şi care circulă în Muntenia şi Oltenia.
In credinta populara, Sanzienele erau considerate femei frumoase, niste adevarate preotese ale soarelui, divinitati nocturne ascunse prin padurile intunecate, neumblate de om. Fetele care şi-au pus flori desânziene neîmpletite sub căpătâi, şi-au visat ursitul.
Serbarea de Sanziene sau Dragaicele este denumita in limbaj popular si Amutitul Cucului. Interesant de stiut – cucul canta doar trei luni pe an, de la echinoctiul de primavara (care coincide cu sarbatoarea religioasa Buna Vestire, sau Blagovestenie), pana la solstitiul de vara, la Sanzaiene (sarbatoarea Sfantului Ioan Botezatorul – 24 iunie). Cand cucul inceteaza sa cante inainte de Sanzaiene inseamna ca vara va fi secetoasa.

Sfanta Treime
Şi în a doua zi de Rusalii, creştinii sunt în sărbătoare. In calendarul Bisericii ortodoxe, ziua de luni, dupa Rusalii este inchinata Sfintei Treimi.

In calendarul Bisericii ortodoxe, ziua de luni, dupa Rusalii este inchinata Sfintei Treimi. (Tatal, Fiul si Sfantul Duh). Duminică, în ziua de Rusalii este cinstit in chip deosebit Duhul Sfant – sfintitorul vietii noastre, a treia persoana a Sfintei Treimi.  Definirea Sfintei Treimi este meritul Sfintilor Parinti de la Sinoadele I si II ecumenice de la Niceea, 325 respectiv Constantinopol, 381. Chiar dacă această dogmă a Sfintei Treimi a fost indelung gandită si discutată, şi chiar dacă s-au scris tratate intregi de-a lungul veacurilor şi s-au dat multe explicatii, sfinţii părinţi spun că cel mai mult contează esenţialul: exista un singur Dumnezeu in trei ipostaze: Tată, Fiu si Duh Sfant. Tatal este Creatorul, Fiul este Mantuitorul, iar Duhul Sfant este Sfintitorul lumii.

Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul
A 2-a zi după Rusalii, întreaga creştinătate va prăznui Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, profetul care a descoperit cel dintai lumii ca Iisus este Mesia trimis de Dumnezeu si care l-a botezat pe acesta in raul Iordan.
Luni, a doua zi de Rusalii, întreaga creştinătate va prăznui Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. Considerat Inaintemergatorul Domnului, el este ultimul mare profet al Vechiului Testament, dar si cel care a facut trecerea spre perioada Noului Testament.
Scripturile ni-l infatiseaza drept un mare ascet, imbracat in haina de par de camila, cu cingatoare de piele, mancand lacuste si miere salbatica. În lumea creştină, celebrarea
naşterii lui Ioan Botezatorul, este o mare exceptie, intrucat sfintii si martirii sunt comemorati in ziua mortii lor, considerata a fi ziua nasterii lor pentru Imparatia Cerurilor. Cultul său s-a dezvoltat, iar Biserica, atât în Răsărit, cât şi în Apus, i-a consacrat cateva sarbatori importante: Soborul Sf. Ioan Botezatorul (7 ianuarie), Nasterea lui Ioan Botezatorul (24 iunie) si Taierea capului Sf. Ioan Botezatorul (29 august), prima şi a doua aflare a capului pe 24 februarie şi a treia aflare a capului său pe 25 mai.

Te-ar mai putea interesa

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.