EVANGHELIA ZILEI (32) – Discreția creștinului

0
123

„Zis-a Domnul: Luați aminte ca faptele dreptății voastre să nu le faceți înaintea oamenilor, ca să fiți văzuți de ei; altfel, nu veți avea plată de la Tatăl vostru Cel din ceruri. Deci, când faci milostenie, nu trâmbița înaintea ta, cum fac fățarnicii în sinagogi și pe ulițe, ca să fie slăviți de oameni; adevărat grăiesc vouă: și-au luat plata lor. Tu, însă, când faci milostenie, să nu știe stânga ta ce face dreapta ta, ca milostenia ta să fie într-ascuns, iar Tatăl tău, Care vede în ascuns, îți va răsplăti ție. Iar când te rogi, nu fi ca fățarnicii, cărora le place, prin sinagogi și pe la colțurile piețelor, stând în picioare, să se roage, ca să se arate oamenilor; adevărat grăiesc vouă: și-au luat plata lor. Tu însă, când te rogi, intră în cămara ta și, închizând ușa, roagă-te Tatălui tău, Care este în ascuns, și Tatăl tău, Care vede în ascuns, îți va răsplăti ție. Când vă rugați, nu spuneți multe, ca păgânii, căci ei cred că în multa lor vorbărie vor fi ascultați. Deci nu vă asemănați lor, că știe Tatăl vostru cele de care aveți trebuință, mai înainte ca să cereți voi de la El. Deci voi așa să vă rugați: Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău; vie Împărăția Ta; facă-se voia Ta, precum în cer și pe pământ. Pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi; și ne iartă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri; și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean. Că a Ta este Împărăția și puterea și slava în veci. Amin!” (Matei 6, 1-13)

Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XXXII, II, în Părinți și Scriitori Bisericești, vol. 23, p. 393

„Dacă faci bine semenilor tăi nu de ochii lumii, ci de dragul lui Dumnezeu, atunci să nu încetezi a face bine orice ți-ar face oamenii, ca să-ți fie mai mare răsplata; dar dacă, după ce ai fost bârfit, încetezi de a face bine, arăți că săvârșeai o virtute ca aceea nu de dragul lui Dumnezeu, ci de dragul laudelor oamenilor.”

Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XIX, II, în Părinți și Scriitori Bisericești, vol. 23, pp. 246-247

„Mare și cinstit teatru îi oferă Domnul celui ce face milostenie într-ascuns! Și ceea ce dorise (slava) i-o dă din belșug. Ce vrei? îi spune Hristos. Nu-i așa că vrei să ai spectatori ai milosteniei tale? Ei bine, iată îi ai, nu pe îngeri, nici pe arhangheli, ci chiar pe Dumnezeul tuturor!

(…) Dacă vrei să arăți acum faptele tale de milostenie, apoi le poți arăta numai la zece, douăzeci sau o sută de oameni; dar de te străduiești să le ascunzi acum, atunci Însuși Dumnezeu va striga numele tău și milosteniile tale în fața întregii lumi. Deci dacă mai ales vrei ca oamenii să-ți vadă milosteniile tale, ascunde-le acum, pentru ca atunci să le vadă toți oamenii, pline de mai multă cinste; că atunci Dumnezeu le face cunoscute înaintea tuturor. Acum cei care te văd te vor și osândi ca lăudăros; dar atunci, când te vor vedea încununat, nu numai că nu te vor osândi, ci toți te vor admira.”

Pr. Narcis Stupcanu

Te-ar mai putea interesa

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.