VIDEO. Calendar. Memoria zilei – 23 februarie

0
167

Gândul zilei: ”Atunci vor fi republicile fericite, când domnitorii vor gândi sau gânditorii vor domni.” (Platon)

Religie
Ortodox = † Sf. Mc. Policarp, Ep. Smirnei; Cuv. Gorgonia.
Romano-catolic = Sf. Policarp, ep. m.
Reformat(Calvin) = Szemere, Alfred.
Greco-catolic = S Policarp, ep, m (+ 155).
Mozaic = 19. Adar 5771.
Musulman = al-‘arb`a’: 19. Rabi al-Awwal 1432.

Sărbători
Brunei: Ziua Națională
Guyana: Ziua republicii (1970)
Rusia și Comunitatea Statelor Independente: Ziua apărătorilor patriei

Evenimente
1271: Prima mențiune documentară a orașului Brașov
1821: Țarul Rusiei, Alexandru I, dezavuează revoluția condusă de Tudor Vladimirescu în Țara Românească și mișcarea lui Alexandru Ipsilanti declarându–se de acord cu venirea trupelor otomane la nord de Dunăre
1856: În numele conaționalilor săi, Nicolae Golescu a adresat plenipotențiarilor Marii Britanii, Franței și ai Regatului Sardiniei la Congresul de la Paris, un memoriu în care cerea unirea Moldovei cu Muntenia într–un stat independent, sub garanția marilor puteri europene.
1869: S-a întemeiat Partidul Național al Românilor din Transilvania, sub conducerea lui Ilie Măcelar.
1893 Patentarea motorului Diesel o descoperire a inginerului german Rudolf Diesel
1898: Romancierul francez Émile Zola a fost găsit vinovat de calomnie și a fost condamnat la închisoare pentru că a scris celebra sa scrisoare J’accuse, acuzând guvernul de anti-semitism și de faptul că l-a încarcerat fără temei pe capitanul Alfred Dreyfus
1919: A fost fondat Partidul Fascist de către Benito Mussolini (Il Duce), devenit în 1922 premier al Italiei; din această poziție politică, Mussolini a trecut treptat către un regim dictatorial, impunând participarea Italiei, în cel de-al doilea război mondial, alături de Germania
1934: Leopold al III-lea este încoronat rege al Belgiei în urma morții tatălui său, regele Albert I, într-un accident în timp ce făcea alpinism. Leopold a abdicat în 1951.
1942: Semnarea, la Washington, a convenției dintre SUA și Marea Britanie cu privire la acordarea ajutorului reciproc împotriva agresiunii.
1949: Decret privind aprobarea statutului organizării și funcționării Bisericii Ortodoxe Române.
1956: Nikita Hrușciov denunță cultul personalității și crimele lui Stalin
1993: Explozie devastatoare la Complexul comercial din New York, „World Trade Center”, cartierul Manhatan. S-a soldat cu 6 morți și peste 1.000 de răniți.
1999: Se încheie Conferința de la Rambouillet, convocată de Grupul de Contact, în scopul negocierii unui acord interimar care să prevadă o „autonomie substanțială” pentru Kosovo. Ea se încheie prin acceptarea, în linii mari a proiectului de către cele două părți. Belgradul exclude desfășurarea unei forțe internaționale în Kosovo, iar albanezii nu renunță la pretenția lor de a organiza un referendum privind independența provinciei (6 februarie – 23 februarie 1999).

Nașteri
1418: Papa Paul al II-lea (d. 1471)
1443: Matia Corvin, rege al Ungariei și Croației (d. 1490)
1685: Georg Friedrich Händel, compozitor, organist, violonist german (d. 1759)
1883: Karl Jaspers, filosof german (d. 1969)
1883: Victor Fleming, regizor american (d. 1949)
1929: Alexei al II-lea, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Ruse (d. 2008)
1929: Péter Ábel, scriitor, jurnalist, critic și istoric de cinema maghiar (d. 1992)
1932: Constantin Rădulescu, speolog român (d. 2002)
1944: Oleg Ivanovici Iankovski, actor rus de teatru și film (d. 2009)
1954: Viktor Iușcenko, politician ucrainean
1960: Naruhito, Prințul Moștenitor al Japoniei
1983: Emily Blunt, actriță britanică
2012: Prințesa Estelle, Ducesă de Östergötland, nepoata regelui Carl XVI Gustaf al Suediei

Decese
1447: Papa Eugen al IV-lea (n. 1383)
1730: Papa Benedict al XIII-lea (n. 1649)
1766: Stanislaw Leszczynski, rege al Poloniei (n. 1677)
1792: Sir Joshua Reynolds, pictor englez (n. 1723)
1821: John Keats, poet englez (n. 1795)
1848: John Quincy Adams, al 6-lea președinte al SUA (n. 1767)
1855: Carl Friedrich Gauss, matematician, astronom, fizician german (n. 1777)
1918: Adolphus Frederic al VI-lea, Mare Duce de Mecklenburg, ultimul monarh de Mecklenburg-Strelitz (n. 1882) (suicid)
1931: Nelly Melba, soprană australiană (n. 1861)
1955 – A murit Paul Claudel, poet, dramaturg şi diplomat francez, unul dintre reprezentanţii cei mai de seamă ai curentului şi grupării Renouveau catholique (“Oraşul”, “Cele cinci mari ode”, “Pâine amară”, “Povestea lui Tobi şi a Sarei”) (n.06.08.1868).
1965 – A murit Stan Laurel, actor american, pe numele său adevarat Arthur Stanley Jefferson. A format împreună cu Oliver Hardy un cuplu comic de neuitat, „Stan şi Bran” (n.16.06.1890).

http://www.youtube.com/watch?feature=player_detailpage&v=Q3SZuWOo7KQ#t=0s
1984: Uwe Johnson, scriitor german (n. 1934)
1990: Florin Pucă, grafician/desenator român (n. 1932)
1999 – A murit compozitorul George Grigoriu (n.08.04.1927).
2000: Ofra Haza, cântăreață de muzică pop israeliană (n. 1957)

http://www.youtube.com/watch?feature=player_detailpage&v=5px-ppcQDps#t=2s

Personalitatea zilei – John Keats

John Keats (n. 31 octombrie 1795, Londra – d. 23 februarie 1821, Roma) a fost un poet englez, unul din cei mai importanți reprezentanți ai romantismului englez, alături de Lord Byron și Percy Bysshe Shelley.
John Keats s-a născut la 31 octombrie 1795, în Halloween, la marginea Londrei, într-o familie modestă, fiu al unui grăjdar, care moare prematur în urma unui accident. În anii de școală s-a împrietenit cu Charles Cowden Clarke, el însuși viitor scriitor, care se trăgea dintr-o familie de oameni culți și care i-a insuflat dragostea pentru cărți și îndeosebi pentru poezie. Keats însuși amintește în scrisorile lui puternica impresie pe care i-a produs-o lectura lui Edmund Spenser și a lui Homer. Keats a intrat ucenic la un chirurg, apoi a devenit agent sanitar într-un spital din Londra. Întâlnirile cu scriitorul Leigh Hunt și cu pictorul Benjamin Haydon l-a determinat să abandoneze cariera medicală și să se consacre în întregime creației poetice.
Prima sa culegere de versuri (Poems, 1817) a fost trecută sub tăcere de critică. După publicarea poemului Endymion (1818), Keats devine obiectul unor atacuri într-o revistă conservatoare, care îl numea cu dispreț reprezentant al „școlii poetice cockney”. În anul 1818 o întâlnește pe Fanny Brawne, de care se îndrăgostește și cu care întreține o legătură în afara principiilor morale stricte caracteristice epocii victoriene.
În acest timp scrie unele din cele mai frumoase poezii ale sale: Ode to Psyche, Ode on a Grecian Urn, Ode to a Nightigale. În 1820 se desparte de Fanny Brawwne, când se constată că suferă de tuberculoză pulmonară. Prietenii l-au ajutat, determinându-l să plece în Italia, dar nici clima prielnică a sudului nu a putut opri mersul bolii. Keats a murit în 1821 la Roma, unde a fost și înmormântat, când nu împlinise încă 26 de ani.

Neapreciat de majoritatea contemporanilor și aproape necunoscut în timpul vieții, Keats a fost recunoscut la o jumătate de secol după moarte ca unul dintre cei mai mari poeți ai Angliei, ca un remarcabil maestru al liricii, ca un poet-pictor care a reprodus lumea în forme plastice. Byron și Shelley, care îi prețuiau talentul, au manifestat un mare interes pentru poezia lui. Shelley, care întreținea corespondență cu el, a evocat memoria poetului confrate în elegia Adonais. El l-a descris ca fiind poetul „cel mai tânăr, cel mai drag”, crescut „ca floarea palidă de-o fată îndrăgită, ce-n loc de rouă cu lacrămi e hrănită”.

La fel ca și alți poeți romantici, Keats a fost un cântăreț al frumuseții și desăvârșirii lumii, mai ales al frumuseții sensibile. El iubea culorile florilor, ale mării, ale cerului, miresmele plantelor. Se întâlnește și la Keats un cult al antichității, al idealurilor ei profund umane. În poemul Endymion (1818), Keats tratează mitul dragostei zeiței lunii, Selene, pentru păstorul Endymion, apărându-i sub forma unei bachante pătimașe. Un alt poem cu subiect mitologic, Hyperion, ultimul dintre titanii care au răsturnat stăpânirea lui Uranus, a rămas neterminat.

Keats a abordat și subiecte medievale. Ele au servit ca bază pentru poemul Isabella (1818), precum și pentru poemul „Ajunul Sfintei Agnes” (The Eve of St. Agnes, 1819). Ca și în alte creații epice, talentul său se manifestă cu cea mai mare forță în strofele lirice ale poemelor.
Idealul său estetic și-a găsit cea mai deplină întruchipare în poezia lirică. Modele remarcabile sunt poeziile „Odă unei privighetori” (Ode to a Nightingale), „Toamna” (To Autumn) sau „Odă la o urnă grecească” (Ode on a Grecian Urn). În ele s-au manifestat trăsăturile caracteristice ale poetului: perceperea senzorială a naturii, forța imaginației, darul neobișnuit de a însufleți întreaga lume înconjurătoare.
Keats s-a ocupat și de formele poeziei și a lăsat un mare număr de sonete splendide, îmbogățind limbajul poetic cu noi mijloace expresive. În mod deosebit a reușit să redea în cuvinte culorile naturii, înfățișarea exterioară a obiectelor. În poezia lui Keats ele apar iluminate de o frumusețe aparte, al cărei izvor îl constituie uimitoarea capacitate a poetului de a ridica fenomenele și obiectele lumii reale până la treapta frumosului adevărat.
Pagină realizată de Grigore Ciascai

Te-ar mai putea interesa

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.