SEMNAL DE ALARMĂ Apicultorii susţin că piaţa de produse apicole din România este monopolizată de trei-patru firme, care, de multe ori, preferă să cumpere miere extracomunitară în detrimentul celei produse în ţara noastră. Problema mierii este şi pe agenda Parlamentului European, care a adoptat recent o rezoluţie prin care se cere interzicerea pesticidelor dăunătoare, oprirea importurilor de miere contrafăcută şi creşterea bugetului pentru programele apicole cu 50%.

„Monopolul mierii îl deţin trei-patru societăţi. Ei stabilesc preţul mierii şi stabilesc ceea ce cumpără, pentru că acum luăm mierea din China şi nu luăm miere de la producătorii noştri. Ca atare, trebuie să facem eforturi pentru a ne vinde mierea noastră. Pe etichetele actuale scrie miere din UE şi din afara UE. Nu este corect. Parlamentul European a stabilit să se treacă exact ţara de unde provine mierea, pentru că mierea din România este foarte bună în comparaţie cu mierea din alte ţări”, a declarat preşedintele filialei Sălaj a Asociaţiei Crescătorilor de Albine (ACA) din România, Gheorghe Ursente, zilele trecute, în cadrul prezentării bilanţului pe 2017 al asociaţiei, una dintre cele mai puternice din ţară.

Ursente a precizat, potrivit Agerpres, că cei peste 350 de apicultori ai ACA Sălaj, care deţin circa 30.000 de familii de albine, se confruntă cu scăderea cantităţii de miere, de la an la an. Cu toate acestea, judeţul Sălaj este unul din cei mari producători de polen la nivel naţional, compensând în acest fel problemele legate de producţia şi desfacerea mierii.

Referitor la fenomenul mierii contrafăcute, unul dintre europarlamentarii români a avut, săptămâna trecută, o luare de poziţie în plenul Parlamentului European, unde s-a dezbătut un raport de specialitate.

„Numai produsele care conţin 100% miere trebuie să poată fi etichetate sub acest nume, iar Comisia Europeană poate garanta acest lucru prin revizuirea legis­laţiei”, a subliniat, în discursul său, eurodeputata Daciana Sârbu, solicitând sprijin financiar mai consistent pentru apicultori şi combaterea mult mai eficientă a importului de miere contrafăcută, adesea provenind din afara UE.

Sârbu, membră a Comisiei de Agricultură din Parlamentul European, a menţionat, totodată, că „prin măsuri puternice şi eficiente, instituţiile europene au obligaţia să se asigure că apicultorii sunt sprijiniţi pentru a fi competitivi pe piaţă, iar consumatorii cumpără miere, nu un produs care conţine 30% miere şi restul aditivi”.

Raportul dezbătut în plenul PE s-a finalizat cu o rezoluţie prin care eurodeputaţii au cerut UE și statelor membre să investească mai mult în protejarea sănătății albinelor, în sprijinirea apicultorilor şi în lupta împotriva contaminării mierii. UE ar trebui să crească bugetul pentru programele naționale apicole cu 50% și să creeze scheme specifice de ajutor pentru apicultori în politica agricolă de după 2020, se spune în document.

Pentru a se asigura că mierea importată respectă standardele înalte ale UE, toată mierea ar trebui testată, iar cerințele privind menționarea sursei ar trebui să fie mai stricte, recomandă rezoluţia PE.

Conform statisticilor, în statele membre activează peste 620.000 de apicultori care produc aproximativ 250.000 tone de miere pe an, UE fiind a doua mare producătoare mondială, după China. Cei mai mare producători din UE în 2016 erau România, Spania, Ungaria, urmate de Germania, Italia și Grecia.

Sectorul apicol este vital pentru UE, contribuind cu 14,2 miliarde euro pe an la economia europeană, pe lângă contribuţia semnificativă la menţinerea biodiversităţii.

UE importă aproximativ 200.000 tone de miere, mai ales din China, Ucraina, Argentina și Mexic, iar testele efectuate arată că 20% din mierea importată nu respecta standardele UE.