În timpul care s-a scurs de la primul tur al alegerilor prezidențiale, am primit la Ambasadă sute de scrisori și mesaje și am discutat cu foarte mulți români din Marea Britanie. Unii dintre ei au votat la una din cele 11 secții deschise în data de 2 noiembrie, alții nu au reușit să o facă la cele trei secții din Londra.
În imensa lor majoritate, aceste mesaje exprimă, pe un ton civilizat, dar ferm, dezamăgirea că nu toți cei prezenți la secțiile de votare au putut vota, dar, mai ales, așteptarea ca lucrurile să meargă mai bine în turul doi. Am primit și multe oferte de voluntariat pentru asigurarea unui proces electoral fluid în 16 noiembrie. Ca ambasador în Marea Britanie, nu pot să nu rezonez la semnalele primite de la românii care trăiesc în această țară. Am citit cu atenție toate aceste mesaje și, atunci când expeditorii ne-au cerut acest lucru, le-am transmis la București. Deși diferite ca formă, ele conțin idei și opinii asemănătoare, de aceea voi încerca să le răspund prin intermediul acestei scrisori.
Toți cetățenii români majori sunt înscriși în registrul electoral permanent, în circumscripția în care își au domiciliul în țară și au dreptul să voteze, însă, datorită afluenței masive la vot, nu toți cei aflați în străinătate au avut posibilitatea să iși exercite acest drept. Ambasada României și diplomații desemnati de către BEC să fie membri in birourile secțiilor de votare din Marea Britanie au facut tot ceea ce a depins de ei, acționând, în strictă conformitate cu prevederile legale, pentru ca românii prezenți la urne pe 2 noiembrie să poată vota.
Raluca Ragab și Irina Haivas (cu aceasta m-am întâlnit azi) calculează, într-o scrisoare deschisă, că în intervalul orar 7.00 – 21.00, « 420 persoane pot vota cu o singură ștampilă », deci dacă în fiecare comisie electorală ar fi 7 membri și 7 ștampile (numărul maxim legal), ar putea vota peste 2800 oameni, adică 8400 alegători la cele 3 secții din Londra. O analiză publicată la 3 noiembrie pe portalul « Contributors » (http://www.contributors.ro/editorial/cine-fraudeaza-votul-din-strainatate/) sugerează că într-o secție cu 5 ștampile, în 14 ore pot vota 4200 oameni, ceea ce înseamnă că în 3 secții, cu câte 7 ștampile fiecare, ar putea vota peste 17600 alegători.
Aceste calcule arată că, teoretic, la Londra ar fi putut vota mult peste numărul celor care s-au prezentat la vot. Practic însă, să nu uităm că vorbim de oameni, nu de mașini, iar prezența la urne în primele ore a fost redusă. Aș adăuga faptul că nu toți alegătorii petrec același timp în secția de votare, sunt persoane în vârstă și părinți însoțiți de copii pe care nu-i putem încadra într-un interval standard de timp necesar exercitării votului. Așa se face că, în turul întâi, la Londra au putut vota 5.648 români, iar la ora locală 21.00 numărul celor aflați încă la cozi era mare. Situația nu s-a repetat în niciuna din celelalte 8 secții de votare organizate în provincie, semnificativ fiind că în Scoția, unde comunitatea românească este de cca 12.000 oameni, s-au prezentat la urne doar 533, iar în Irlanda de Nord, dintr-o comunitate estimată la 5.000 persoane au votat 127.
Eliza Galos mi-a scris despre “încrederea pe care românii din Marea Britanie o au în Ambasadă și Ambasador… Ați avut mereu disponibilitate să îi ascultați, să încurajați inițiativele lor și să faceți evenimente pentru comunitate. Ați setat un standard foarte înalt de implicare în comunitate și de răspundere la nevoile românilor de aici prin Ambasadă, așadar vă rugăm să nu lăsați organizarea alegerilor să se abată de la aceasta », iar în mesajul de convocare a unui protest în Londra, la 9 noiembrie, se afirma că: « Ne adunăm să ne unim vocile, să ne audă domnul ambasador Jinga. Vrem încă două secții de votare. ». Solicitări asemănătoare se regăsesc în imensa majoritate a mesajelor primite la Ambasadă. Am susținut această idee și am transmis acasă toate aceste propuneri primite din partea comunității.
Ambasada nu are, însă, competența să se pronunțe dacă există soluții legale pentru aceste solicitări, nici să le aprobe, și nu poate interveni în derularea operațiunilor în interiorul secțiilor de vot. Membrii birourilor secțiilor de vot se subordonează doar BEC și nu pot decât să respecte legea, indiferent cât de mare ar fi presiunea străzii și cât de legitime ar fi solicitările, iar BEC a confirmat că, în pofida unor dificultăți la secțiile de vot din străinătate, procesul electoral s-a desfășurat cu respectarea legii.
Așa cum am spus și la 8 noiembrie într-o întâlnire cu membri ai comunității românești, la alegerile prezidențiale din anul 2009, în Marea Britanie au fost 8 secții și au votat cca 6000 români; la referendumul de demitere a președintelui, din vara lui 2012, au fost 8 secții și 4300 votanți; la alegerile parlamentare din 2012 s-au organizat 7 secții și au votat putin peste 1600 oameni, iar la alegerile europarlamentare din 2014 au fost 8 secții și au votat 800 persoane. La 2 noiembrie, au fost organizate 11 secții (deci cu 3 mai multe decât în anii precedenți), dintre care 3 în Londra, și au votat 9900 români.
O mare parte a comunității românești este concentrată în Londra, dar sunt foarte mulți români și în alte mari orașe. Rezultatele votului din celelalte secții arată în felul următor: Newcastle – 209; Leeds – 558; Liverpool – 437; Birmingham – 895; Portsmouth – 777; Bristol – 765; Edinburgh – 533; Belfast – 127. Ambasada a propus să se deschidă secții de votare și în Canterbury și Southampton dar, consultând cetățeni români din orașele respective, răspunsul a fost că nu există interes din partea comunității românești locale. Același răspuns l-am primit, surprinzator, și din Newham, în estul Londrei. Lista secţiilor de votare în străinătate a fost postată pe site-ul MAE la 16 septembrie 2014.
Situația din 2 noiembrie a fost cauzată de o serie de factori: absența unor membri din birourile secțiilor (au fost secții cu 3 sau 4 membri, în loc de 7); cerința legală de completare într-un tabel a datelor personale ale alegatorilor și declarația pe proprie răspundere au consumat mult timp, atât pentru membrii comisiilor de votare, cât și pentru alegători; faptul că la ora 21.00 mai pot vota doar alegătorii care se află în sala de vot, iar numărul lor nu poate fi mai mare decât cel al membrilor biroului secției (art. 46 din Legea nr. 370 : « La ora 21.00, președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea închisă și dispune închiderea sălii unde se votează. Alegătorii care la ora 21.00 se află în sala unde se votează pot să își exercite dreptul la vot »).
Din respect pentru sutele de români care așteptau la rând, am mers și la secțiile de vot de la ICR și Brent unde, timp de câteva ore, am discutat cu ei. Erau nemulțumiți de timpul lung de așteptare, dar marea majoritate își exprimau supărarea cu o decență exemplară. Voiau să știe că vor putea vota. Am sperat, alături de ei, să existe o posibilitate legală de prelungire a orarului de votare. Nu am fost « filmat cu camera ascunsă», pentru simplul motiv că sute de telefoane mobile înregistrau la vedere discuțiile. Nu m-a chemat acolo poliția britanică. Cei familiarizați cu normele diplomatice știu că poliția nu și-ar permite niciodată să solicite prezența unui ambasador într-o astfel de situație. Din contra, politiștii prezenți la Brent Civic Centre (aflați acolo la solicitarea primăriei locale, nu a Ambasadei) au insistat să evit dialogul cu oamenii, considerând că ar fi riscant, iar când le-am spus că tocmai pentru acest lucru am venit, mi-au oferit patru ofițeri care să mă însoțească. Am refuzat, spunându-le că ambasadorul României nu are nevoie de protecție atunci când se întâlnește cu alți români.
Pentru turul doi, cred că trebuie să arătăm înțelegere, calm și civism. Da, este nevoie de eficiență, dar cei din comisiile de vot sunt tot oameni, supuși unui efort fizic și psihic constant timp de 15-16 ore, și merită același respect ca și cei care stau la rând să voteze. Se fac eforturi ca toată lumea să poată vota. Așa cum am promis, secția din Brent nu va mai fi la etajul III, ci la etajul I, și va avea o sală de așteptare pentru cca 500 persoane, pentru a se evita statul în stradă și urcarea cu liftul. Dată fiind prezența mai redusă la vot în alte localități, românii din Londra pot lua în calcul și posibilitatea de a vota într-un alt oraș în care există secție de votare. Încurajez venirea la vot începand cu ora 7.00, când se deschid secțiile, pentru a evita aglomerația din partea a doua a zilei. La 2 noiembrie, eu am votat la ora 11.00 la Secția Consulară și nu a durat mai mult de 10 minute, pentru că la rând erau doar 10-15 persoane.
Vreau să mulțumesc tuturor celor care s-au oferit voluntari pentru 16 noiembrie. Pe unii i-am propus ca membri în birourile comisiilor secțiilor de vot, dar decizia aparține BEC. Alții vor da o mână de ajutor la direcționarea oamenilor către secțiile de vot, la ajutarea celor veniți cu copii, sau a celor care vor avea dificultăți la completarea declarației pe propria răspundere (care trebuie semnată în fața membrilor secției de vot). Este important să ne exercităm drepturile democratice manifestând, în același timp, respect unii față de alții, cu convingerea că fiecare dintre noi reprezintă România. Ambasada a acționat și va acționa întotdeauna cu bună credință și devotament necondiționat pentru apărarea intereselor și imaginii României, și în serviciul românilor din Marea Britanie.
Dr. Ion Jinga
Ambasadorul României în Marea Britanie
