O ȘANSĂ IMENSĂ – Să râdem cu PSD

0
185

O ȘANSĂ IMENSĂ SRI a însămânțat pe câmpul tactic o buruiană toxică. E un experiment agrar de tradiție, practicat de vechea Securitate și reluat de cea nouă, o aventură genetică ce contribuie la colecția de monștri ai societății libere.

Noi trăim într-un climat neprielnic culturilor civile, așa că SRI a încrucișat soiul militar cu cel judiciar și a obținut tulpini rezistente la drepturi și libertăți.

Să luăm niște cifre. La suta de mii de locuitori, SRI are mai mulți agenți decît echivalentele lui din SUA, Germania, Franța, Marea Britanie, Italia, Spania, Polonia și Canada la un loc. La cantitatea umană netă, SRI e depășit doar de FBI, dar la procentul alocat din PIB bate toată lumea civilizată. Cei 12.000 de agenți ai SRI lucrează în regim militarizat, România fiind singura țară NATO care prezintă această curiozitate.

Dacă ne mutăm cu număratul în spațiul judiciar, descoperim că 40% din judecătorii secției penale de la Înalta Curte de Casație și Justiție sunt foști procurori. Transformarea unui procuror în judecător se face cât ai bate din palme, cu o simplă cerere înaintată CSM, dar, în realitate, această transformare e imposibilă. Un fost anchetator nu va lăsa niciodată să-i scape prada.

Dintre cei 136 de procurori DNA, 32 sunt căsătoriți cu judecători. Din cei 1.100 de lucrători ai Direcției Antifraudă din ANAF, 261 sunt detașați la parchete. Șeful Direcției Antifraudă și fostul ei inspector special adjunct sunt procurori. Găsești procurori peste tot: în MApN, MAI, MAE, în aer, în apă, pe sol. Se răspândesc prin structurile imperative ale statului, implacabili ca inundația. Și fac asta prin detașări, prin procesul de alocare temporară, păstrând legătura cu baza, și nu printr-o cotitură a carierei. Oriunde se poate organiza o pândă, hop și ei.

Această rețea judiciară în expansiune se împletește aproape natural cu interesele și cu efectivele SRI, iar de aici rezultă un fel periculos de a moderniza statul. Justiția își modifică regimul de funcționare și criteriile, legislația își schimbă destinatarul, iar societatea își pierde reperele, fiind împinsă să ceară capete în loc să ceară socoteală.

sase-urari-pe-care-sri-ul-a-uitat-sa-le-faca-pe-facebook-535-body-image-1456925885-size_1000

Mă uit, de aceea, la premierul Grindeanu, a cărui venire pe lume pare să fi lăsat un loc gol în insectarul serviciilor, și mă întreb: o înțelege el ceva din esențele civile? Or fi tunsoarea lui regulamentară și fața de locotenent-major coincidențe sau fotografiile față-profil ale unei țepe?

PSD are acum șansa să răscumpere, măcar în parte, pagubele mongole pe care le-a provocat acestei țări. Și, pe lângă Planul Marshall recitat de Dragnea în campanie, ar fi un moment bun ca PSD să mai ofere lumii o iluzie: partidul care a repus Securitatea în drepturi o va retrimite în cazărmi.

Desecurizarea României ar trebui să înceapă cu un apel: premierul Grindeanu le cere serviciilor să își retragă oamenii, în interval de șase luni, din toate instituțiile în care legea și normalitatea le interzice să fie: partide, parchete, tribunale, ministere, agenții, presă, ONG-uri, companii. Parlamentul ar putea veni cu o lege-ultimatum care pedepsește la modul grav nerespectarea termenului, chiar dacă respectarea lui ar însemna să se golească Parlamentul, parchetele și televiziunile de știri.

Iar opera de reabilitare a PSD ar putea continua cu deprocurorizarea, adică retragerea procurorilor din instituțiile și misiunile în care n-au ce să caute. Ar mai fi desfacerea termenului de magistrat în părțile lui componente: procuror și judecător. Procurorul să-și redobândească statutul de anchetator într-o structură ierarhică, iar judecătorul să devină ceea ce trebuie să fie: instanța care înfăptuiește justiția, ființa independentă care pronunță hotărâri. Niciodată un procuror care a practicat meseria și a simțit adrenalina vânătorii să nu mai poată judeca vânatul. Niciodată prezumția de nevinovăție să nu mai ajungă trofeu pe peretele unui tribunal.

Sunt multe glume care se pot face azi pe socoteala PSD, dar mă opresc aici, să nu moară cineva de râs.

Doru Bușcu, catavencii.ro

Te-ar mai putea interesa

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.