SUB LUPA ISTORICILOR – O arheologie a zonei înalte din Maramureșul Istoric

0
202

Campania de cercetare din cadrul proiectului multianual O arheologie a zonei înalte din Maramureşul istoric, coordonat şi implementat de Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” Bucureşti, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia şi Muzeul Judeţean Satu Mare s-a încheiat.

Obiectivele proiectului sunt analiza rolurilor pe care munţii din regiunea Maramureşului istoric le-au avut în vieţile oamenilor de-a lungul timpului, identificarea şi documentarea unei serii întregi de vestigii arheologice care datează atât din trecutul preistoric cât şi din cel recent, deschizând noi direcţii de abordare şi înţelegere arheologică a munţilor.

Campania din iunie 2015 s-a concentrat pe identificarea „wachthaus”-urilor de pe hărţile Josephine întocmite între anii 1763-1787. Termenul de wachthaus se referă la „posturile de control” păzite de plăieşii care aveau misiunea să cutreiere permanent dealurile şi munţii dimprejur şi să păzească frontiera. În jurul localităţii Borşa există informații despre trei astfel de posturi.

“Cea mai relevantă informaţie privitoarea la acestea o avem din jurnalul împaratului Iosif al II-lea care a vizitat zona în anul 1773. Un alt obiectiv a fost verificarea locului unde a avut loc bătălia din 1717 dintre tătari şi borşeni. Deşi la momentul actual avem un monument în apropiere de „Preluca Tătarilor”, pe aceleaşi hărţi Josephine întocmite la 50 de ani de la bătălie, locul este indicat în altă zonă” precizează Viorel Rus, director al Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş.

Tot acum au fost cercetate şi cele două aşezări paleolitice identificate la altitudinea de peste 1500 de metri, descoperite în campaniile anterioare, fiind colectate de la suprafaţă câteva unelte de piatră vechi de peste 10 000 de ani. Pentru identificarea unor noi locuiri la altitudine au fost cercetate zonele cuprinse între Vf. Cearcănul (1846 m), Muntele Ţifa (1612 m), Piciorul Şesului (1697 m), Dealul Bradului, Vf. Hăjmaru (1685), Vf. Cornul Nedeii (1778 m) şi Vf. Coasta Plaiului (1560 m). Cu această ocazie au fost identificate două situri noi, unul pe Podul Prelucilor aici fiind descoperită o piesă litică, celălalt în zona vârfului Ştiol, unde a fost descoperită o piesa litică, precum şi ceramică medievală.

Colectivul de cercetare a fost compus din dr. Dan Pop, dr. Marius Ardeleanu, drd. Bogdan Bobînă, Raul Cordoș, arheologi la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, dr. Alexandru Dragoman de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” Bucureşti, drd. Ciprian Astaloş de la Muzeul Judeţean Satu Mare, drd. Călin Şuteu de la Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, precum şi din voluntarii Vlad Săsăran (doctorand la Universitatea din Petroşani) şi Dragoş Conţiu (student Facultatea de Istorie a Universităţii Babeş-Bolyai Cluj- Napoca).

Te-ar mai putea interesa

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.