Memoria zilei – 28 septembrie. Religie, evenimente, nașteri. decese, personalități

0
226

Religie
Ortodox = † Cuv. Hariton Mărt.; Sf. Prooroc Varuh; Sf. Mc. Pimen
Romano-catolic = Ss. Venceslau, m.; Laurenţiu Ruiz şi îns., m. *
Reformat (Calvin) = Vencel
Greco-catolic = S Hariton Mărturisitorul, c (+ 350). În timpul săpt Ap şi Ev săpt a 19-a dR (a 2-a dÎSC).
Mozaic = [color=”#FF0000″]10. Tishri 5770 Yom Kippur (Day of Atonement)
Musulman = al-‘ithnayn: 8. Shawwal 1430

Evenimente
1066: William Cuceritorul invadează Anglia
1448 – A început campania militară antiotomană a lui Iancu de Hunedoara la sud de Dunăre, pe Valea Moraviei.
1448: Christian I este încoronat rege al Danemarcei
1823: Leon XII este ales Papă
1864: În Londra ia ființă International Workingmen’s Association (IWA), numită și First International , sub conducerea lui Karl Marx şi Friedrich Engels, s-a creat prima organizaţie internaţională a muncitorilor, cunoscută sub numele de Internaţionala I.
1884: Se inaugurează tronsonul de cale ferată Adjud-Târgu Ocna
1914 – Depunerea jurământului de către regele Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, nepotul şi succesorul regelui Carol I, membru de onoare, protector şi preşedinte de onoare al Academiei Române (28.09/11.10.1914); domnia lui s-a încheiat la 20.07.1927.
1939: În cel de al Doilea Război Mondial, capitala poloneză Warșovia capitulează
2000: În Danemarca, un procent de 53,2% refuză aderarea la euro

Nașteri
551 î.Hr.: Confucius, filosof chinez (d. 479 î.Hr.)
1746: William Jones, orientalist și jurist englez
1803: Prosper Mérimée, scriitor francez (d. 1870)
1852: Henri Moissan, chimist francez (d. 1907)
1863: Regele Carlos I al Portugaliei (d. 1908)
1865: Amélie de Orléans, soția regelui Carlos I al Portugaliei (d. 1951)
1882 – S-a născut istoricul Vasile Pârvan, creatorul şcolii româneşti de arheologie; a elaborat un vast plan naţional de cercetări arheologice, întreprinzând săpături sistematice în aşezări din Dobrogea şi Muntenia; a descoperit, în 1913, cetatea Hristia (m.26.06.1927).
1905: Max Schmeling, pugilist german
1924: Marcello Mastroianni, actor italian (d. 1996)
1925: Seymour Cray, Supercomputing-Pionier american
1928: Károly Ács (cel tânăr), scriitor, poet și traducător maghiar din Voievodina, Serbia
1931: Valeriu Râpeanu, scriitor și critic literar român
1934: Brigitte Bardot, actriță franceză
1939: Ioan Alexandru, jurist român
1941: Edmund Stoiber, politician german
1954: Margot Wallström, politician suedez
1968: Naomi Watts, actriță britanico-australiană
1979: Brandon Cole „Bam“ Margera, star de televiziune american
1987: Hilary Duff, actriță si cântareață americană

Decese
1582: Iancu Sasul, domn al Moldovei
1876: Costache Negri, poet și politician român (n. 1812)
1891: Herman Melville, scriitor american (n. 1819)
1895 – A murit Louis Pasteur, chimist şi biolog francez; a descoperit natura infecţioasă a unor boli ale omului şi animalelor (antraxul, pesta aviară) (n.27.12.1822).

1902 – A murit scriitorul francez Emile Zola, fondatorul mişcării naturaliste în literatură (n.02.04.1940).
1966: André Breton, poet francez (n. 1896)
1970 – A murit Gamal Abdel Nasser, preşedintele statului egiptean în perioada 1956-1970, liderul de necontestat al mişcării panarabe. Datorită calităţilor diplomatice dovedite în perioada crizei Canalului Suez (în 1956), s-a situat între luptătorii din linia întîi ai naţionalismului arab. Nasser nu a putut însă evita înfrîngerea suferită de egipteni în aşa-numitul Război de 6 zile, din anul 1967, purtat împotriva statului Israel (n.15.01.1918).
1970: John Roderigo Dos Passos, scriitor american (n. 1896)
1978: Papa Ioan Paul I, a avut cel mai scurt pontificat din istoria modernă, doar 34 de zile (n.07.10.1912).
2004 – A murit poetul Geo Dumitrescu, membru fondator al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Academiei Române (« Nevoia de cercuri »,”Aventuri lirice »,”Libertatea de a trage cu puşca ») (n.18.05.1920).
2006: Virgil Ierunca, critic literar, publicist și poet român (n. 1920)
2007: Savel Stiopul, regizor și scenarist român (n. 1926)

Personalitatea zilei – Marcello Mastroianni

Marcello Vincenzo Domenico Mastroianni (n. 28 septembrie 1924, Fontana Liri/Frosinone – d. 19 decembrie 1996, Paris), a fost un actor italian, protagonist multilateral de mare talent în cinematografia din a doua jumătate a secolului al XX-lea.
După terminarea studiilor liceale, se înscrie la facultatea de Economie și Comerț, dar preferă să frecventeze grupul Centrului Universitar de Teatru din Roma, unde este remarcat de regizorul Luchino Visconti, care îl distribuie, împreună cu Vittorio Gassman, în spectacole de teatru cu piesele „Un tramvai numit dorință” de Tennessee Williams, „Moartea unui comis-voiajor” de Arthur Miller și „Trei surori” de Anton Cehov. Debutează în film în 1947 în „Mizerabilii” (regia: Riccardo Frada), lucrează apoi cu Luciano Emmer („Fetele din Piața Spania”, „Bigamul”), cu Carlo Lizzani („Cronica amanților săraci”) și Giuseppe de Santis („Zile de dragoste”), dar primele experiențe hotărâtoare le trăiește sub regia lui Luchino Visconti în Nopți albe și, mai ales, cu Federico Fellini în rolul ziaristului Marcello din epocalul film La dolce vita, care îl consacră în cariera artistică.
Fellini descoperă în interpretările lui Marcello Mastroianni pe parcursul colaborării lor (Opt și jumătate, Cetatea femeilor, Ginger și Fred) personalitatea intelectualului nehotărât, măcinat de întrebări fără răspuns, chinuit de obsesii și fantasme. Obține în continuare succese în filmele Divorț italian, în diverse filme alături de Sofia Loren regizate de Vittorio De Sica, colaborează cu Ferreri (Marea îmbuibeală, Povestea Pierei), cu Ettore Scola (Drama geloziei, Splendoare, Cât e ceasul?, O zi deosebită – performanță excepțională alături de Sofia Loren). Din ultimii ani ai carierei sale actoricești este de menționat filmul de profund dramatism Susține Pereira.
Marcello Mastroianni a jucat cu entuziasm și dăruire totală în comedii, în drame psihologice, în melodrame și în filme istorice, refuzând și în ultimii ani odihna și plictiseala unei existențe comode, departe de platourile de filmare. Astfel că, într-o zi de iarnă, la 19 decembrie 1996, când a fost chemat să joace pe scena Paradisului, el a plecat discret în eternitate, lăsând ca amintire o viață dedicată filmului.
Rubrică realizată de Grigore Ciascai

Te-ar mai putea interesa

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.