INTERVIURI BAIA MARE 2021 – “Poate cel mai important atu (…) sunt reziliența și determinarea cu care am dovedit că putem construi, în ciuda tuturor prejudecăților” – Mihaela Pușnava

1
986

INTERVIURI BAIA MARE 2021 Echipa Fundației Baia Mare 2021 a depus în 12 august caietul de candidatură revizuit în finala competiției pentru obținerea titlului de Capitală Europeană a Culturii. Ne “batem” cu trei orașe din țară: București, Timișoara și Cluj. Baia Mare este însă singurul oraș din cele patru finaliste care poate proba un impact semnificativ în urma obținerii titlului. Despre ultima sută de metri din această competiție, despre proiectul orașului nostru și ce urmează, am stat de vorbă cu Mihaela Pușnava, constănțeanca din echipa orașului nostru care în ultimii doi ani și-a pus în slujba comunității băimărene talentul și dăruirea, fiind unul dintre pionii importanți din spatele candidaturii municipiului Baia Mare la acest titlu.

 

ActualMM: Care sunt elementele pe care le conține caietul final de candidatură pe care Baia Mare l-a depus?

Mihaela Pușnava: Dosarul pe care l-am depus pe 12 august reprezintă varianta revizuită și completă a candidaturii Municipiului Baia Mare. Acesta conține răspunsurile la toate întrebările ghidului cuprins în Apelul Ministerului Culturii, care probează îndeplinirea celor 6 criterii ale competiției: contribuția proiectului la strategia pe termen lung a orașului, dimensiunea europeană, calitatea și diversitatea programului cultural propus, capacitatea de a produce rezultate, implicarea publicului și capacitatea de gestiune. Desigur, este greu să cuprindem aici toate detaliile descrise în caietul de candidatură. Oricum, acesta va fi disponibil online pe site-ul Ministerului Culturii, în câteva zile, alături de dosarele celorlalte 3 candidate. Pe scurt, am reluat strategia de dezvoltare culturală a orașului și am prezentat modul în care proiectul de Capitală Europeană a Culturii va fi folosit pentru a accelera dezvoltarea orașului. O mare pondere a caietului de candidatură este ocupată acum de descrierea programului cultural propus pentru 2021, sub semnul Culturii Ospitalității, fiind prezentate proiecte majore, precum Performing Food sau Calendarul Vechi.

Programarea noastră culturală este un exercițiu de cartare a incertitudinilor și a dilemelor veritabile, o conversație continuă, nu o colecție de răspunsuri finale, exhaustive. Pentru a ne putea înțelege pe noi înșine, trebuie să fim deschiși să ascultăm, să îl lăsăm pe străin să devină vizitator și ulterior, unica oglindă loială a identității noastre. Am cartat procesul ospitalității în 4 pași, fiecare dintre aceștia devenind un pilon al programării culturale, respectiv:

  • Întâlnirea – linia curatorială Hărți Deschise, o invitație de a descoperi, de a observa și de a ne pune întrebări cu privire la granițe, de a conștientiza atât alteritatea, cât și punctele comune;
  •  Întâmpinarea –linia curatorială Noii Nomazi, un apel la mobilitate, acțiune și mișcare, un apel la depășirea conștientă a granițelor, la implicare directă și interacțiune;
  •  Prezentarea – linia curatorială Portaluri. Semne și Ritualuri, un timp de reflexie, un memento al tradițiilor și reperelor, un breviar al ritualurilor;
  • Împărtășirea– linia curatorială Tălmăcirea istoriilor, o celebrare împărtășită, căutarea unui limbaj comun, gesturi manifeste de generozitate și curiozitate.

De asemenea, caietul de candidatură prezintă o serie din proiectele de infrastructură necesare pentru găzduirea evenimentului în 2021, precum Colonia Pictorilor, reabilitarea piețelor publice, a cinematografului Minerul ș.a.m.d. Nu în ultimul rând, este descris bugetul acțiunii pe 7 ani, care însumează 45 de milioane de Euro din diverse surse de finanțare publice, private și prin utilizarea fondurilor europene, cât și structura de management propusă pentru implementarea proiectului. Trebuie înțeles că forma finală a caietului de candidatură respectă structura impusă de ghidul european și că întreg conținutul răspunde la întrebări și cerințe specifice ale programului.

Care sunt șansele ca Baia Mare să primească titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021?

Ca în orice competiție, finaliștii au cu toții șanse, mai mult sau mai puțin egale, de a fi câștigători. Toate cele 4 orașe, respectiv echipe, au demonstrat că merită și au potențialul de a fi nominalizate. Firește că după 16 septembrie, numai unul dintre orașe va desemnat Capitală Europeană a Culturii. Baia Mare se află într-o perspectivă favorabilă, fiind singurul oraș rămas în competiție care poate proba un impact semnificativ în urma deținerii titlului. De asemenea, cred că programul pe care l-am propus este unul dintre cele mai originale și internaționale, dacă ne raportăm la ultimele orașe care au fost nominalizate, implicând parteneri și culturi nu numai din Europa, ci și din întreaga lume, ca să nu mai vorbim despre potențialul cultural unic al Maramureșului și ADN-ul rural care își face simțită prezența în întregul program.

Care sunt atu-urile față de celelalte orașe finaliste?

Poate cel mai important atu pe care îl avem față de celalte 3 orașe rămase în competiție sunt reziliența și determinarea cu care am dovedit că putem construi, în ciuda tuturor prejudecăților. Am învățat să folosim fiecare obstacol sau deficiență ca pe o oportunitate de dezvoltare și să coagulăm întreaga comunitate în jurul unui vis care pornea de pe piciorul lui David, în fața orașelor Goliath, în ceea ce privește dezvoltarea culturală. Am învățat să fim creativi, am atras și am consolidat talente și cel mai important, am gândit ca antreprenori, testându-ne prin proiecte pilot viziunea.

La finalul caietului de candidatură stau scrise următoarele:

„Salutăm programul Capitalei Europene a Culturii ca pe un proces care lansează provocări orașelor, la toate nivelurile – de la indivizi, la comunități și instituții – și care cere un efort suplimentar. În anul care s-a scurs, am experimentat zilnic acest efort. Și suntem pregătiți pentru mai mult. Suntem pregătiți să învățăm și dornici să ne comportăm ca o echipă. Pornind de la contextul nostru local, ne gândim să inspirăm Europa să reziste în fața suferințelor (uneori auto- provocate). Prin ospitalitate. Să revină mai puternică decât oricând. În loc să ne lăsăm doborâți de eșec, în loc să ne epuizăm determinarea, mai degrabă aflăm o cale să ne înălțăm. Credem cu tărie că oamenii constituie resursa cea mai importantă a unui loc. Avem o echipă minunată și o comunitate minunată care să o susțină.

Cele mai faimoase exporturi ale Europei – democrația liberală, multiculturalismul, toleranța, solidaritatea, cultura deschisă – au o trecere redusă în prezent. Ne confruntăm cu amenințări pe care le speram de mult uitate: populism în creștere, o criză severă a reprezentării politice, prăbușirea mass-mediei, discriminarea cetățenilor, adâncirea prăpastiei dintre săraci și bogați. Tradiționalele noastre puncte forte: educația progresivă, cunoștințele tehnice, luciditatea diplomatică, pentru a numi doar câteva dintre acestea, se confruntă cu provocări venite dinspre epicentre culturale alternative din Asia sau America de Sud.

Rolul nostru, în calitate de integratori ai ideilor și de catalizatori culturali, este acela de a deschide o nouă agendă, de a avea curajul să reinventăm definiții, sau mai mult, să cercetăm un nou alfabet cultural, ale cărui simboluri să facă față turbulențelor viitorului. Proiectarea unui viitor viabil și universal traductibil pentru spațiile europene nu se poate bizui pe termeni și concepte expirate. Credem că procesul Capitalei Europene a Culturii trebuie să se concentreze, începând de azi, pe clădirea unor prototipuri socio-culturale funcționale, să aducă împreună o comunitate de specialiști care vor fi capabili nu doar să urmeze politici existente, cât și să propună și să pledeze pentru politici noi. Dacă vom reuși, va trebui să îmbrățișăm inovația și experimentul ca pe o cerință, nu ca pe un produs derivat.

Moștenirea noastră trebuie să ajungă mai presus de creșterea economică, producții culturale comune și extinderea populației. Dimensiunea europeană a Capitalei Europene a Culturii trebuie să se traducă prin rețele culturale între semeni, construirea de comunități transfrontaliere și schimbări vizibile la nivelul vocabularului public. Putem obține aceste lucruri aplicând teoria etapelor în domeniul culturii: produce îmbunătățiri semnificative concentrându-se pe mici victorii care pot fi înțelese, asimilate și celebrate de către beneficiari direcți, dar și de către comunități din exterior. Nu trebuie să uităm, nicicând, că scopul nostru este schimbarea sistemică și dezvoltarea durabilă, căci a deține titlul de Capitală Europeană a Culturii este o responsabilitate, nu un privilegiu.

Un context improbabil are nevoie de eroi improbabili. Avem puterea de a-i afla și determinarea de a le fi alături.

Potrivit programului Capitală Europeană a Culturii care sunt pașii următori după depunerea variantei finale al caietului de candidatură?

În perioada 8-14 septembrie, pe durata a 6-7 ore, vom primi vizita a 4 membri din juriul european în Baia Mare. În dimineața zilei de 15 septembrie, vom petrece aproximativ 3 ore prezentându-ne proiectul și dezbătându-l alături de juriu la Ministerul Culturii, în București. A doua zi, pe 16 septembrie, după audierea tuturor orașelor finaliste, juriul va anunța orașul recomandat pentru nominalizare.

INTERVIURI BAIA MARE 2021 mihaela pușnava

Sursă foto.

Te-ar mai putea interesa

Loading...

1 COMENTARIU

  1. Nu stiu ce sa zic da e jale cu mizeria din oraș câțiva pași am făcut prin fata la center Nemeș e dezastru cetățeni sunt cei mai vinovați dar și alți ex politia locala circula ff rar e prin cartier ei stau la pândă prin alte cartiere să amendeze șoferii nu au altă treabă dar cu țigani e dezastru parcă e cartierul lor muzica fum câini mizerii .Doamne ajuta da ma cam indoiesc

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.