Dacă-l întrebi pe Dan Șova care dintre catastrofele realizate de el în Guvern e mai gravă, nu știe să răspundă. I-ar fi greu să se hotărască între dispariția autostrăzii Comarnic-Brașov din vorbirea unei generații și zdrobirea companiei de stat CFR Marfă. Și cui nu i-ar fi?
Dan Șova ar putea fi judecat pentru comportament agresiv și suficient, pentru complicitate cu un grup organizat în platoul Antenei 3, ba chiar pentru pagubele politice produse Guvernului Ponta în diferitele lui faze agonice. În realitate, Dan Șova va fi judecat doar pentru mulgerea unor termocentrale. Dreptatea își revine din fierbințeli și lasă loc unei cascadorii oficiale: Justiția.
Dreptatea și Justiția pot juca fiecare rolul celeilalte. Mulțimea le confundă cu plăcere, fiindcă nu-i pasă la detaliu pentru ce intră la beci Șova, Udrea sau Pinalti. Important e să intre și să dispară într-un subsol întunecat, cu tot cu legenda valizelor negăsite. Pe moment, așa ceva alină frustrarea și nefericirea a șapte optimi din popor.
Dar asta e nevoia de dreptate. În lumea reală operează Justiția.
Să luăm un exemplu. La începutul anului, Consiliul Superior al Magistraturii a fost forțat să facă dezvăluiri. O statistică pusă la dispoziția Asociației Magistraților din România arată că un număr mare de procurori s-au făcut judecători. La Înalta Curte, de exemplu, jumătate din judecătorii secției penale sunt foști procurori.
Să adăugăm la asta și trecerea multor procurori în avocatură și apoi să ne imaginăm un proces în care acuzatul se trezește la o reuniune de breaslă: e acuzat de un procuror, apărat de un fost procuror și judecat de un fost procuror.
Dacă Dan Șova nimerește într-o astfel de combinație, are șanse să fie pedepsit pentru jaful Băncii Naționale, incendierea Gării de Nord și luare de ostatici, nu pentru păcălirea unor bieți mamuți industriali.
Într-o formă sau alta, cu trei, cu doi sau cu un singur procuror la proces, Justiția, care trăiește sub traumă politică, are tendința să satisfacă fanteziile dreptății, făcând exerciții de populism cu ajutorul excesului de zel.
Marii făptuitori rămân nepedepsiți pentru faptele mari, dar sunt, în schimb, condamnați epic pentru găinării. Sistemul forțează ca să umple o așteptare.
E o nesuprapunere a cererii cu oferta. Noi avem nevoie de dreptate, dar nu primim decât justiție.
Doru Bușcu, catavencii.ro
