EDITORIALUL ZILEI – Codule, Coduțule, ce mai faci drăguțele?

0
221

Codul fiscal – iată ultimul lucru la care ne-am fi aşteptat să devină obiect de dispută politică între preşedintele României şi prim-ministru! Mai ales că, acum mult timp, toate partidele, inclusiv PNL, l-au votat cu entuziasm, fiecare orientare politică, de la stînga la dreapta, regăsindu-se în prevederile sale.

Mai mult chiar, Codul fiscal era dorit cu un imens orizont de aşteptare atît de mediul de afaceri, cît şi de populaţie, întrucît în el, spun specialiştii, erau prevăzute mai multe măsuri economice menite să deblocheze frîiele ce au ţinut pe loc dezvoltarea ţării, dar şi premizele creşterii veniturilor pentru majoritatea populaţiei. E cineva care nu vrea asta? Unde e? În ce ţară îl găsim, să-i spunem de la obraz: bine măi, musiu, ce ai cu noi?

Dar, cu toate că acest Cod fiscal a trecut prin Parlament cu un vot pe care nici o altă lege nu cred că l-a obţinut, iată că marii specialişti de la Cotroceni au spus un răspicat NEIN! Consecinţa? Auf Wiedersehen măriri de salarii, auf Wiedersehen scădere de TVA!

Eu la codurile fiscale nu mă pricep, însă nu cred că toţi cei aproape 600 de parlamentari cu toate comisiile de specialitate ar fi nişte netoţi, iar Klaus Iohannis cu consilierii lui economici ar fi laureaţi ai Premiului Nobel. Să creadă asta toţi postacii plătiţi pentru propagandă, eu n-am cum să cred aşa ceva. Şi cum aş putea să cred, cînd îmi răsună şi acum în minte chiar vorbele lui Johannis din campania electorală: „Guvernul meu va readuce TVA-ul la 19%”? Dacă mă uit în Programul de guvernare al PNL văd acelaşi lucru: TVA=19%. Cînd mă uit în blestematul ăsta de Cod fiscal văd acelaşi lucru: TVA, 19%. Iar acum, după ce a ţinut Codul fiscal mai mult de o lună la dospit, Johannis îl trimite pe un copil de trupă să ne anunţe, citind parcă dintr-un manual de economie politică, vestea că s-a rezolvat: nu se poate!

Ei, asta e! Dă-l în mă-sa de Cod fiscal, în fond rămînem cu ce avem. Însă chestiunea care ar trebui să ne dea dureri de cap ţine de un lucru pe care putem să-l înţelegem toţi, mai ales că avem în spate un exerciţiu de zece ani: s-a deschis din nou prăpastia dintre Palate, aşa cum o lăsase Traian Băsescu! Gata cu liniştea, cu buna înţelegere, cu pactul de coabitare! Dacă unul zice hăis, celălalt musai zice cea şi invers.

Klaus Johannis, încurajat, probabil, de mesaje venite din afară, nu mai are nici o sfială să-şi cheme la vedere propagandiştii preferaţi, în frunte cu acest ubicuu Bogdan Chirieac, pe care l-am regăsit şi în acele telegrame WikiLeaks, unde se vorbea de unii care dau rapoarte unor ambasade. Acum, cu toată dragostea, omul a tămîiat-o ani de zile pe Elena Udrea, încît o plecăciune în faţa lui Klaus Johannis abia dacă-i mai poate îndrepta puţin cocoaşa! Problema cea mare, însă, nu este a lui Bogdan Chirieac, în fond un mediocru jurnalist aflat în subordinea lui CTP pe vremea presei adevărate, ci însuşi Klaus Johannis, pe care nu mi l-am imaginat niciodată dispus să-şi ia alături doi-trei trepăduşi, aşa cum făcea Băsescu, iluzionîndu-se că stă de vorbă cu „presa”! Nu de alta, dar nu aşa se face un „lucru bine făcut”. Neamţul, cum îi spuneam cîndva lui Klaus Johannis, între prieteni, mai degrabă îl ascultă pe unul care îl critică, decît să-şi piardă timpul cu pupincarii!

Acesta este motivul pentru care, imediat după cîştigarea alegerilor, i-am atras atenţia, cu toată dragostea, desigur, că riscul cel mai mare este să cedeze în faţa linguşitorilor de profesie. Domne, au ăştia o limbă dulce şi pufoasă că nimeni nu le-a rezistat pînă acum! Hîrşti pe stînga, hîrşti pe dreapta – parcă ar fi unsă cu miere limba ce-o primim!

Şi, iată consecinţele: nu mai vrea pe nimeni care să aibă o altă părere! Bine, domnule preşedinte, şi noi ce să facem acum cu „Kritik der reinen Vernunft”, că I. Kant ne-a învăţat să nu luăm în seamă doar ce ne dă experienţa, ci să îndrăznim să ne ridicăm deasupra ei, pînă la raţiunea pură? Gata? Nu mai avem voie să gîndim, trebuie să luăm lumină numai de la Cotroceni, aşa cum ne-o daţi dvs. şi consilierii geniali pe care i-aţi cules ba din curtea lui Iliescu, ba din cea a lui Constantinescu şi, mai ales, din cea a lui Băsescu? Ei, ziceţi, domne aşa!

Cînd să mă resemnez că e musai să nu mai pierdem timpul gîndind cu mintea noastră, ci să luăm totul de-a gata de la Cotroceni, mi-am adus aminte ce zicea Klaus Johannis cînd Gabriel Oprea l-a anunţat că-i măreşte salariul de trei ori: „E o măsură înţeleaptă a Guvernului!”, ne-a spus dumnealui duios!

Deci, aşa e vorba: cînd Ponta îi mai dă dînsului cîteva mii de euro în plus la salariu, e bine, e foarte bine! Dar cînd e vorba de pensiile şi salariile noastre, ori de cei 10 bani mai puţin la chila de ceapă, e rău! Domnule Johannis, ascultaţi ce vă spune unul care v-a susţinut şi v-a votat: dacă vă luaţi după mintea Alinei Gorghiu şi buna credinţă a lui Vasile Blaga, nu apucaţi să-i luaţi palton nou doamnei Carmen! Şi ar fi păcat de cozile alea interminabile de la urne.

Ion Spânu

 

Te-ar mai putea interesa

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.