DUPĂ DOUĂ DECENII  Viața economică a Transilvaniei a purtat de-a lungul mai multor secole amprenta puternică a instituției breslelor, care, deși a suportat numeroase transformări survenite atât din interior, cât și ca urmare a unor acțiuni externe, a reușit să treacă peste toate vicisitudinile și să supraviețuiască în această formă până la începutul deceniului opt al secolului al XIX-lea.

Apărute din necesități economico-sociale, aceste asociații profesionale alcătuite din meșteri calificați din aceeași branșă sau din branșe diferite, au fost atestate pentru Transilvania încă din secolul al XIV-lea, deși cu o oarecare întârziere raportat la cele din centrul și apusul Europei, care au constituit modele de organizare.

Generalizarea sistemului breslaș în Transilvania are loc în perioada secolelor XV-XVI, când, la solicitarea meșteșugarilor din mediul urban, care urmăreau asigurarea unor privilegii în fața meșteșugarilor străini sau a celor care nu făceau parte din bresle, au fost acordate și chiar reînnoite o serie întreagă de privilegii. După o perioadă de stagnare și chiar regres, în secolul al XVI-lea, sistemul de breaslă se revigorează și se dezvoltă semnificativ îndeosebi în timpul principilor din secolul al XVII-lea.

După intrarea Transilvaniei în cadrele Imperiului habsburgic (1691), breslele își continuă activitatea, însă se constată din ce în ce mai pregnant tendința autorității centrale de a interveni și legifera tot mai mult viața internă a acestora. Această orientare a atins punctul culminant în 1872, în condițiile acordării dreptului liberei practici a meseriilor, când breslele au fost desființate prin lege, în locul lor fiind înființate asociații industriale profesionale.

Captând permanent interesul mediului științific și nu numai, această instituție a breslelor transilvănene este prezentată, după două decenii, într-o nouă expoziție națională de ținută, organizată de Muzeul Țării Făgărașului ”Valer Literat”, în colaborare cu alte șase instituții muzeale de mare prestigiu la nivel național și internațional: Muzeul Național de Istorie a României (București), Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (Cluj-Napoca), Muzeul Național Brukenthal (Sibiu), Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș (Baia Mare), Muzeul Civilizației Dacice și Romane (Deva), Muzeul de Istorie Sighișoara.

Sursă: Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Baia Mare