PIERDERE GREA – A murit cunoscutul actor Ioan Gyuri Pascu (VIDEO)

0
794
FOTO: Facebook

PIERDERE GREA Ioan Gyuri Pascu a murit luni dimineaţa. Potrivit primelor informaţii, actorul ar fi suferit un infarct. Fostul membru al grupului de umor Divertis avea 55 de ani şi a jucat şi în filme, dar şi în piese de teatru.

Loading...

S-a născut pe  31 august 1961, Agnita. S-a lansat în cariera muzicală în anul 1977 şi de atunci a abordat diverse stiluri muzicale, printre care: pop, rock, blues şi reggae. A fondat mai multe formaţii de succes în anii ’90, precum The Blue Workers sau Pacific, al căror solist a fost, fiind membru activ al primei formaţii. A lansat mai multe piese de rock alternativ prin casa sa de discuri, Tempo Music, şi este un critic al radioului comercial românesc.

DOLIU ÎN LUMEA FILMULUI – Actrița Rodica Sanda Ţuţuianu a murit

Pe lângă activitatea de la Divertis, unde a abordat în special satiră politică, a mai jucat în filme de lung metraj precum O vară de neuitat – în regia lui Lucian Pintilie şi în Occident – regizor Cristian Mungiu.

A mai jucat în mai multe piese de teatru, precum Take, Ianke şi Cadîr, asigurând şi coloana sonoră pentru o parte din ele. A colaborat cu mai multe posturi de televiziune, printre care TVR 1, Antena 1 şi Pro TV. A mai contribuit ca jurnalist sportiv şi comentator de sport şi a scris mai multe cărţi de spiritualitate şi pentru copii.

DOLIU ÎN PNL – Un important lider a murit într-un accident de circulaţie

A început să studieze pianul la vârsta de nouă ani, şi a cântat prima dată în corul şcolii, cu voce de soprană, amuzându-şi prietenii cu imitarea unor cântăreţi de muzică pop cunoscuţi.

În timpul clasei a cincea, a început să joace handbal la o echipă de amatori, renunţând la lecţiile la pian şi încercându-şi norocul în actorie. A învăţat singur să cânte la chitară.

În 1980, Pascu a dat examenul de admitere la Facultatea de teatru Szentgyörgyi István din Târgu Mureş, examen pe care l-a picat.

A lucrat la o întreprindere de stat ca strungar, iar în 1980 a fost înrolat pentru câteva luni în Forţele Terestre Române,unde a întâlnit mai mulţi muzicieni care făceau armata. Împreună au fondat formaţia Fundal, cu Pascu solist şi toboşar. Formaţia a participat la festivalul Cântarea României.

În 1982 şi-a terminat stagiul militar, iar formaţia Fundal s-a întors la Mediaş, unde Pascu a fost descoperit de postul românesc de radio Radio Vacanţa. A fost invitat să participe la concertele dedicate tinerilor şi difuzate pe acel post, întâlnindu-se în timpul acestora cu Teo Peter, basistul formaţiei Compact, şi promotorul de muzică Andrei Partoş.

În timpul anului 1982, Pascu a cântat în cadrul Cenaclului Flacăra şi şi la concertele Scînteiii Tineretului.

A declarat mai târziu că s-a inspirat de la cântăreţii de muzică rock Cristi Minculescu, Liviu Tudan, Adrian Ordean şi Vladi Cnejevici, care au fost „cea de-a treia [mea] şcoală adevărată”. În 1980, Pascu a făcut cunoştinţă cu muzica reggae şi a fost influenţat de aceasta, cu stilul respectiv intrând în contact prima dată prin intermediul cântecelor formaţiei The Police şi prin sesiunile de reggae fusion. A devenit astfel un fan al muzicii reggae interpretată de studenţii africani din universităţile româneşti. După douăzeci de ani, Pascu a declarat că: „Între anii 1980 şi 1985, eram înnebunit după Bob Marley.”

În 1984, Gyuri Pascu s-a mutat la Cluj-Napoca, şi a fost admis la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, unde a studiat româna şi spaniola.

A dat de două ori examenul de admitere la acelaşi profil la Universitatea din Bucureşti, dar l-a picat. La puţin timp după admitere s-a alăturat trupei de teatru a universităţii, Ars Amatoria şi Fiii, condusă de criticul literar Ion Vartic. În această perioadă a luat parte la piese de comedie la radio şi teatru de parodie, şi la cercul literar al lui Vartic, Echinox. A continuat să facă sport, în special fotbal, şi este fan al echipei FC Universitatea Cluj.

După căderea comunismului, Pascu şi-a diversificat domeniile de activitate. După ce a susţinut solo în februarie 1990 un recital de muzică şi-a reînnoit contractul cu Divertis, alături de care a mers în turneu în toată ţara.

În 1992, cu ajutorul lui Mircea Rusu, Pascu a lansat un extended play, Ar putea fi.

A fondat Tempo Music, în colaborare cu prietena sa Daniela Marin, susţinând că aceasta a fost prima casă de discuri independentă din România.A fondat o nouă formaţie, The Blue Workers.

În 1993, Pascu a lansat primul album de succes, Mixed Grill, şi piesa „Ţara arde şi babele se piaptănă”, făcând referire la un proverb românesc.

În următorii ani, Pascu şi The Blue Workers au lansat două EP-uri, şi albumul R&B Maşina cu jazzolină şi Caseta pentru minte, inimă şi gură. A înregistrat alături de Divertis mai multe scenete, ceea ce i-a adus reputaţia de scriitor de cântece de protest. Politica românească şi dezbaterile sociale din anii ’90 l-au făcut să compună cântece ca „Morcovul românesc” şi „Instalatorul”. Pascu a recunoscut că este necesară legătura dintre fenomenele sociale şi perspectiva culturală a unui textier, considerând că piesele trebuie întotdeauna să spună o poveste. Unul din cântecele pamflet de pe Maşina cu jazzolină, „Africa, Africa”, a atras interes în cercurile culturale cu substratul satiric. Versurile sugerau că România modernă nu era mai bună decât o ţară africană.

Conform istoricului Sorin Mitu, „Africa, Africa” a arătat tendinţa României de a se asocia realităţilor extra-europene”, un trend care se putea observa în ultimul deceniul al perioadei ceauşiste şi prin prima parte a perioadei de după revoluţie.

A mai lansat două albume solo, O stea şi Jocul de-a joaca, ambele în 2004. În iulie 2005, a fost invitat să cânte imnul naţional al Braziliei la un meci amical dintre echipa naţională de fotbal a Braziliei şi cea a României. În acelaşi an, a lansat o înregistrare best of, intitulată 12 ani, 12 balade. Pascu s-a reunit cu formaţia The Blue Workers pentru un turneu prin ţară susţinut în anul 2005 şi pentru o reprezentare din 2006 de la Palatul Copiilor din Bucureşti. Au mai concertat la festivalul ProEtnica din Sighişoara, care a sărbătorit minorităţile etnice şi practicarea toleranţei.

La sfârşitul anului 2010, Pascu a suferit un infarct şi s-a recuperat la Spitalul Universitar din Bucureşti.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.