Alegerile prezidențiale s-au încheiat, rezultatele se cunosc. Ceea ce se știe mai puțin este volumul imens de muncă depusă de personalul ambasadelor României pentru ca procesul de vot să se desfășoare cât mai bine posibil, cu respectarea legii. Este absolut regretabil că, în unele cazuri, nu toți cei veniți să voteze au putut să își exercite acest drept. Motivele au fost independente de voința și atribuțiile Ambasadelor și diplomaților români membri în secțiile de vot.
Câteva elemente privind situația din Marea Britanie pot oferi o imagine mai clară în acest sens. După ce BES a publicat listele cu membrii secțiilor de vot din străinătate pentru turul II al alegerilor prezidenţiale, președinții celor 11 secţii au contactat persoanele ale căror nume se regăseau pe liste, iar vineri, 14 noiembrie 2014, prezența confirmată a membrilor (inclusiv președinții acestora) pentru turul II arăta astfel : secția 150 (Londra ICR) – 3 membri ; secția 151 (Secția Consulară) – 3 membri ; secția 152 (Londra Brent) – 5 membri ; secția 153 (Edinburgh) – 5 membri ; secția 154 (Newcastle) – 5 membri ; secția 155 (Leeds) – 6 membri ; secția156 (Liverpool) – 6 membri ; secția 157 (Birmingham) – 3 membri ; secția 158 (Portsmouth) – 6 membri ; secția 159 (Bristol) – 6 membri ; secția 160 (Belfast) – 6 membri.
În condițiile unei prezențe la vot așteptate să fie considerabil mai mare decât în turul I, cele mai aglomerate secții ar fi fost puse în imposibilitatea funcționării. Reamintesc că Ambasada a avut câte un singur diplomat în marea majoritate a secțiilor, restul fiind reprezentanți ai partidelor politice. Șefii secţiilor de vot au semnalat imediat această situaţie BES, informând şi MAE care, la rândul său, a făcut demersuri pe lângă factorii competenți pentru identificarea soluţiilor de completare a componenţei birourilor secţiilor de vot. În dimineaţa zilei de duminică, 16 noiembrie 2014, situația se ameliorase considerabil, cu toate acestea erau absenți 7 reprezentanți ai partidelor politice, iar la secția Londra Brent, cea mai aglomerată, unul dintre membrii biroului comisiei, deși prezent, a refuzat să își exercite obligațiile stabilite de lege, astfel încât, practic, secția a funcționat cu 6 membri.
Românii din Marea Britanie s-au mobilizat la vot într-un număr fără precedent și este foarte bine că au făcut acest lucru. Dacă la alegerile prezidențiale din 2009 au votat 6000 persoane, în turul I din 2014 au fost 10000, iar la 16 noiembrie aproape 26000. Ambasada a făcut tot ce a depins de ea pentru asigurarea condițiilor ca românii din Marea Britanie să poată vota. Potrivit legii, atribuțiile Ambasadei sunt exclusiv logistice (asigurarea spațiului pentru secții, distribuirea materialelor pentru votare primite prin intermediul MAE, asigurarea șefilor secțiilor de vot), însă nu Ambasada organizează alegerile, ci autorităţile cu atribuții în materie electorală.
Diplomații de la Londra, membri în birourile secțiilor de vot, și-au îndeplinit sarcinile stabilite prin lege de o manieră exemplară. Rolul lor a fost acela de a aplica cu strictețe și rigurozitate legislația electorală românească. Supuși unui efort fizic epuizant timp de peste 15 ore consecutiv și unei presiuni psihice la care mulți ar fi cedat, ei au rămas la datorie până la sfârșit, asigurând desfășurarea procesului de vot în condiții de legalitate și cu asigurarea unei fluidități care a permis să voteze un număr de alegători de 3 ori mai mare față de turul I. De altfel, unii dintre cetățenii români prezenți la secțiile de votare din Marea Britanie au avut cuvinte de apreciere față de eforturile de organizare întreprinse de Ambasadă. Se cofirmă ceea ce am spus în seara de 2 noiembrie și anume că, dacă în turul I comisiile de vot ar fi avut numărul complet de membri, toți românii care s-au prezentat la urne în Marea Britanie ar fi putut vota pâna la ora locală 21.00. Atunci, în cele 3 secții din Londra au votat 5648 persoane, iar in turul II au votat 12767. Aprecieri privind turul II se regăsesc în scrisoarea pe care am adresat-o românilor din Marea Britanie (http://londra.mae.ro/local-news/1648).
În evoluția sa actuală, legea electorală nu a suferit întotdeauna cele mai inspirate modificări. Ora de închidere a votului era mai flexibilă în varianta inițială din 2004, față de cea aplicabilă în prezent. La alegerile prezidențiale din 2004, legea permitea ca toți cei aflați la ora 21.00 « în incinta secției de votare » să poată vota, ceea ce a permis ca sute de oameni aflați la cozi la ora respectivă să fie introduși în clădirea (sau curtea) secției de vot, iar procesul să continue până când ultimul sosit la ora 21.00 a votat (eram atunci ambasador la Bruxelles și am făcut acest lucru). În varianta sa actuală, legea stipulează, însă, clar că doar « alegătorii care la ora 21.00 se află în sala unde se votează pot să își exercite dreptul de vot ».Realitatea timpului prezent cere o legislație electorală adaptată. Autoritățile statului român cu atribuții legislative sunt singurele în măsură să examineze această chestiune.
Echipa diplomatică de sprijin din MAE a fost extrem de utilă în asigurarea legăturii dintre comisiile secțiilor de vot și alegători, pentru fluidizarea votului în incinta secțiilor. Le sunt recunoscator pentru tot efortul făcut, greu de imaginat pentru cineva din afară. Mulțumesc, deopotrivă, echipelor de voluntari din comunitate care, cu spirit civic și dăruire, au adus o contribuție importantă la desfășurarea votului din 16 noiembrie în Marea Britanie, precum și autorităților locale cu care am colaborat în această perioadă și care ne-au ajutat să aplicăm și să respectăm cerințele organizatorice impuse de legislația electorală românească. Vreau să mulțumesc și oamenilor care ne-au trimis mesaje în ultimele zile, urmare scrisorii pe care am adresat-o românilor din Marea Britanie la 12 noiembrie. Unul dintre ele, primit de la Preasfințitul Episcop Ignatie Mureșanul a fost postat, cu permisiunea acestuia, pe site-ul Ambasadei (http://londra.mae.ro/node/1652).
Dr. Ion Jinga
