Arnold Bennett, un renumit scriitor englez, comenta într-unul din romanele sale „acea calitate misterioasă numită stil”. Stilul constituie modul în care spunem, facem sau exprimăm ceva, stilul reprezintă însăși manifestarea persoanei noastre, a ceea ce ne definește, a ceea ce suntem. Metaforic vorbind, stilul este veștmântul gândurilor pe care le avem, un dar, o mirodenie ce ne deosebește de ceilalți, cu alte cuvinte, stilul contează și face de cele mai multe ori diferența, mai ales atunci când vine vorba de celebrități. O prezență cu stil, dar și o celebritate și românca Adina Sas-Simoniak, licențiată în actorie a Academiei de Teatru din Tg. Mureș, în prezent o jurnalistă de marcă din Chicago. Născută într-o zi de iarnă, pe 10 ianuarie, în cel mai frumos sătuc de la poalele Munților Zarandului, Cuvin, din județul Arad, aceasta emigrează, împreună cu soțul ei, în Statele Unite, în aprilie 1997, lăsând în urmă un debut la Televiziunea din Arad, dar și mirajul efemer al scenei.
Cu toate că scena i-a adus popularitate, iar după absolvirea facultății în 1995, a trăit într-un fel unic fiecare partitură interpretată, transpunându-se în pielea personajului și încercând o abordare nouă, diferită de cea clasică, Adina înțelege că în artă resursele sunt nelimitate, iar granița dintre teatru, jurnalism și literatură se întrepătrunde, astfel că un actor poate să se simtă inspirat să încerce noi modalități de exprimare. Propria structură sufletească îi permite acest lucru, iar începuturile ei în publicistică se produc în revista „Oastea Domnului”, după care Sas-Simoniak continuă să se afirme cu articole în „Flacăra Rusaliilor”, „Cuvântul Adevărului”, „Genesis”. Are de asemenea, șansa să editeze, câțiva ani la rând, revista Televiziunii Creștine Române – „Creștinul în acțiune”, iar în aprilie 2003, vede lumina tiparului prima ediție din „Orizont creștin”, probabil singura tipăritură ce reușește să îi unească pe creștinii de diferite confesiuni – ortodocși, baptiști, penticostali și creștini după Evanghelie.
Distribuită în toată comunitatea română din Chicago și împrejurimi, construită în jurul unor rubrici precum „Știați că…?”, „Punct turistic”, „File de istorie”, „De la gospodine… pentru gospodine!”, „Sănătate”, „Colțul de literatură”, „Maxime și cugetări”, rebus etc. și finanțându-se doar din reclame, revista publicată de Adina Sas-Simoniak își întrerupe apariția cu puțin timp în urmă, în favoarea site-ului www.orizontcrestin.org
De la jurnalism la literatură nu mai este decât un pas, iar talentul ei odată confirmat, urmează un alt moment crucial în cariera Adinei – anul 2002, când iese de sub tipar „Perpendiculara pe un colț de nemurire”, prima carte de versuri ce îi poartă semnătura. Pe lângă aceasta, Sas-Simoniak se mai ocupă de editarea a încă două volume – „Semnul vieții” (o plachetă cu stihurile pictoriței Dorothea Fleiss din Germania și poze realizate de artista-fotograf Lia Deznan din Chicago) și „Picuri din suflet” de Ion Soimoșanu.
Ca orice iubitor de artă, Adina se hrănește la rândul său, cu frumos și se delectează lecturând din John Ortberg, Bill Hybels, Smith Wigglesworth sau Jim Cymbala. Și pentru că o veche zicală spune că până la urmă, cărți din cărți se nasc, una dintre dorințele despre care aceasta vorbește la timpul viitor, este aceea de a publica, pe lângă romanul la care lucrează în prezent, un tom de poezii și eseuri, intitulat „Clepsidra cu sentimente”.
Un om cu contururi clasice, în care simțămintele se măsoară ireversibil, asemenea timpului, relevând inteligență, sensibilitate și spirit, atribute prin excelență feminine – aceasta este Adina Sas-Simoniak care, într-o încercare firească și elevată de a simți vremurile, oamenii și situațiile, și de a da răspunsuri la unele din problemele importante ale vieții într-un stil practic de întrebuințare a celebrității, s-a apucat și de consiliere spirituală, reușind să se ridice din nou, la înălțimea așteptărilor.
Preocupată de faptul că exista nenumărate femei singure, neînțelese, în depresie, ce au nevoie de cineva care să le asculte, să nu le condamne, să le pună sub picioare fasciculul de lumină care este credința și care le conduce la Dumnezeu, Adina explorează și exploatează și acest domeniu, încercând să fie un sprijin pentru sufletele „bolnave” pe care le ajută să își redobândească integritatea fizică și psihică. Ea însăși o mamă și o soție devotată pentru cele două fetițe minunate Shanea Hafeya (6 ani) și Mayra (3 ani) și pentru Simi, cel alături de care a pornit la drum în decembrie 1995, știe cât de important este să reușești să „repari” și să readuci echilibrul în viața celor care deși au dorit să se bucure de șansa unei familii împlinite, nu au o asemenea fericire.
Dacă ar fi să formuleze într-o frază stilul care o definește, indiferent că este vorba de televiziune, publicistică, literatură sau consiliere spirituală, Adina Sas-Simoniak, cândva eleva din „Lecția” lui Eugen Ionescu, ar spune astfel – inima mea să nu iubească altceva decât lucrurile lui Dumnezeu. Fie că apare pe sticlă ori că mânuiește condeiul, sau că încearcă să le susțină cu generozitate pe femei și să le convingă că o pot lua de la capăt, pentru că o doare durerea lumii, aceasta o face în stilul ei optimist, motivat, atractiv. Un stil natural și plin de afecțiune, ce a făcut-o deja celebră.
Octavian D. Curpaș, Phoenix, Arizona
