Acasăsinucidere maramuresCalendar. Memoria zilei - 5 ianuarie

Calendar. Memoria zilei – 5 ianuarie

spot_img

DISTRIBUIȚI

Religie
Calendar crestin-ortodox: Sf. Sfinţit Mc. Teotempt şi Sf. Mc. Teona; Cuv. Sinclitichia;
(Ajunul Bobotezei).
Calendar romano-catolic: Sf. Telesfor, pp. m.
Calendar greco-catolic: Sf. m. Teotempt şi Teona; Cuv. Sinclitica. Ajunul Botezului Domnului.

Evenimente
1393: S-a încheiat tratatul de pace dintre Mircea cel Bătrân, domnul Țării Românești 1386-1418), și sultanul Baiazid I. Tratatul prevedea ca „Principatul Valahiei” să se guverneze după propriile sale legi, iar domnul avea dreptul de a face război și pace cu vecinii săi și să încheie tratate de prietenie cu ei și să aibă drept de viață și de moarte asupra supușilor săi
1499: Ștefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504), a refuzat să plătească tribut turcilor
1716: Nicolae Mavrocordat este numit domn în Țara Românească. Instaurarea regimului fanariot în Țara Românească
1805: Cea dintâi legiuire care prevede eliberarea unei părți din moșii de toate servituțile feudale și transformarea ei în proprietate absolută a boierului – Așezamântul agrar al lui Alexandru Moruzi.
1819: Poarta otomană a promulgat un Regulament special, care hotăra ca scaunele de domnie ale Moldovei și Țării Românești, ca și dregătoriile de dragomani ai Divanului otoman și ai Amiralității otomane urmau a fi ocupate, prin rotație, de 4 familii fanariote.
1828: S-au deschis, la Iași, cursurile „Școlii de românește și latinește”, la mănăstirea Trei Ierarhi, conduse de Iordache Săulescu.
1859: Adunarea Electivă a Moldovei alege în unanimitate ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza participant la Revoluția de la 1848 și la lupta pentru Unirea Principatelor.
1896: Într-o cafenea din orașul egiptean Alexandria, a avut loc prima proiecție cinematografică din Egipt și de pe continentul african.
1919: Crearea Partidului Muncitoresc Național–Socialist German (N.S.D.A.P) – partidul nazist
1924: Walter P. Chrysler lansează pe piață primul său automobil – „Chrysler Six”
1933: A început construirea podului Golden Gate din orașul San Francisco
1934: S–a format un guvern liberal condus de Gheorghe Tătărăscu.Guvernările Tătărăscu au netezit calea instaurării dictaturii lui Carol al II-lea, prin ignorarea Parlamentului și guvernarea prin decrete-legi.
1944: „London Daily Mail” a devenit primul ziar care are ediții pe cele două maluri ale Atlanticului
1957: Președintele american Eisenhower cere aprobarea Congresului pentru acțiunile de ajutorare a statelor din Orientul Mijlociu amenințate de agresiunea comunistă – „Doctrina Eisenhower”.
1961: Inaugurarea Teatrului de Comedie din București; primul director a fost Radu Beligan (1961-1969). Prima stagiune a început cu spectacolul „Celebrul 702” de Alexandru Mirodan (secretar literar al teatrului), în regia lui Moni Ghelerter
1968: Începe în Cehoslovacia, „Primavara pragheză”
2000: Iugoslavia depune un memoriu la Curtea Internațională de Justiție împotriva a opt state membre NATO: Belgia, Canada, Franța, Italia, Olanda, Portugalia și Marea Britanie, considerate vinovate că au utilizat forța împotriva unui stat suveran în ziua când a început bombardarea Iugoslaviei: 24 martie 1999; plângerile împotriva Spaniei și SUA au fost anulate ca urmare a deciziei CIJ din 2 iunie 1999.
2005: Eris, cea mai mare planetă pitică cunoscută din sistemul nostru solar, a fost descoperită de o echipă americană folosind imagini luate la 21 octombrie 2003 la Observatorul Palomar.

Nașteri
1846: Rudolf Eucken, filozof german, laureat al Premiului Nobel (d. 1926)
1855: King Camp Gillete, inventator american al lamei de bărbierit (d. 1932)
1874: Joseph Erlanger, medic american, laureat al Premiului Nobel (d. 1965)
1876 – S-a născut Konrad Adenauer, primul cancelar al Republicii Federale Germane (1949-1963), cel care a participat la reconstrucţia acesteia după Al Doilea Război Mondial (m.19.04.1967).
1878: Emil Gîrleanu, scriitor român (d. 1914)
1896: George Calboreanu, actor român (d. 1986)
1900: Yves Tanguy, pictor francez suprarealist (d. 1955)
1909: Ileana a României, fiica regelui Ferdinand și a reginei Maria (d. 1991)
1909: Bazil Gruia, poet (d. 1995)
1920: Arturo Benedetti Michelangeli, pianist italian (d. 1995)
1921 – S-a născut dramaturgul şi prozatorul elveţian de expresie germană, Friedrich Dürrenmatt („Vizita bătrînei doamne”, „Fizicienii”, „Romulus cel Mare”) (m.14.12.1990).
1931:  Robert Duvall, actor american
1932: Umberto Eco, critic literar și prozator italian
1932: Raisa Gorbaciov, soția fostului lider sovietic Mihail Gorbaciov (d. 1999)
1938 – S-a născut regele Spaniei, Juan Carlos I. La 23.11.1975, Consiliul de urgenţă îl proclamă pe Juan Carlos rege, iar la 27.11.1975 este încoronat într-un cadru festiv.
1943: Florian Lungu, muzicolog și compozitor
1946: Diane Keaton, actriță americană
1950: Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor și scriitor român (d. 1991)
1969: Marilyn Manson (Brian Warner), solist rock

Decese
1589: Caterina de Medici, regină a Franței (n. 1519)
1762: Împărăteasa Elisabeta a Rusiei (n. 1709)
1929: Nicolae Nicolaevici Romanov, Mare Duce al Rusiei (n. 1856)
1933: Calvin Coolidge, al 30-lea președinte al SUA (n. 1872)
1970: Max Born, fizician german, laureat al Premiului Nobel (n. 1882)
1972: Dan George, poet și traducător român (n. 1916)
1981: Lanza del Vasto, poet, filozof italian (n. 1901)
2010: Toni Tecuceanu, actor român (n. 1972)

Personalitatea zilei – Umberto Eco
Umberto Eco (n. 5 ianuarie 1932, în Alessandria, Piemont) este un pedagog, scriitor, semiotician, filosof, critic literar și romancier italian, cunoscut în special pentru romanul său Numele trandafirului (Il nome della rosa, 1980), un mister intelectual în care combină elemente de semiotică în cadrul ficțional, analiză biblică, studii medievale și teorie literă. De atunci a scris mai multe romane, incluzand Pendulul lui Foucault si Insula din ziua de ieri. Cel mai recent, Cimitirul din Praga, publicat in 2010, este un best-seller. Eco este președintele Școlii Superioare de Studii Umanistice, Universitatea din Bolonia, și Membru Onorific al Colegiului Kellogg, Universitatea din Oxford. A scris texte academice, cărți pentru copii și multe eseuri. A fost ales și al II-lea între cei mai mari 100 de intelectuali în topul revistei Prospect pe 2005. A fost ales al XIV-lea în 2008.

Eco s-a născut în orașul Alessandria, din regiunea Piemont (nordul Italiei). Tatăl său, Giulio, a fost contabil, apoi guvernul l-a angajat să participe la trei războaie. În timpul celui de al II-lea război mondial, Umberto și mama sa, Giovanna, s-au mutat într-un sat mic din zona muntoasă piemonteză. Eco a fost educat ca romano-catolic în Societatea St. Francis de Sales, iar în operele sale, precum și în interviuri, a făcut referire la acest ordin și la fondatorul lui. Numele său de familie este probabil un acronim pentru ex caelis oblatus (Latină: un cadou din cer), care i-a fost atribuit bunicului său (care a fost orfan) de un funcționar de stat.

A studiat la Torino, luându-și licența în estetică. Din 1971 este profesor de semiotică la Universitatea din Bologna. A predat la cele mai faimoase universități din lume, fiind Doctor Honoris Causa a peste 50 dintre ele. Conduce revista VS. Quaderni di studi semiotici. În anii 1960 a fost unul dintre reprezentanții de frunte ai avangardei culturale italiene, numărîndu-se printre fondatorii revistelor Marcatre și Quindici. Din 1959 este consilier editorial al celebrei edituri Bompiani. A primit nenumărate premii și distincții culturale, inclusiv Legiunea de Onoare (1993). Este autor de romane, eseuri, tratate academice și cărți pentru copii. Profesor de semiotică la câteva dintre cele mai celebre universități europene și americane, Umberto Eco a abordat din această perspectivă aspecte cruciale ale culturii zilelor noastre. Prin opera sa științifică, Eco este socotit unul dintre cei mai de seamă gânditori contemporani, iar eseurile sale, scrise cu un umor și o ironie nestăvilite, sunt adevărate modele ale genului.

Strălucitoarea sa operă beletristică, începută în 1980 cu Numele trandafirului, este renumită pentru subtilele ei jocuri de limbaj și pentru abundența simbolurilor și aluziilor culturale. În notele explicative ale romanului, Umberto Eco teoretizează printre primii conceptele postmodernismului. Romanul a fost ecranizat în 1986.

Opere principale traduse in limba română:

Numele trandafirului
Pendulul lui Foucault
Insula din ziua de ieri
Baudolino
Misterioasa flacără a reginei Loana
Opera deschisă
Tratat de semiotică generală,București
Limitele interpretării
Lector in fabula
În căutarea limbii perfecte
Șase plimbări prin pădurea narativă
A spune cam același lucru. Experiențe de traducere
Cinci scrieri morale
Jurnal sumar
Pliculețul Minervei
Kant și ornitorincul
Cum se face o teză de licență
Pagină realizată de Grigore Ciascai

loading...

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img




TE-AR MAI PUTEA INTERESA