Religie
Ortodox = Sf. Prooroc Avdie; Sf. Sfinţit Mc. Varlaam;
Romano-catolic = Ss. Epimah şi Alexandru, m.
Reformat(Calvin) = Erzsébet (Elisabeta).
Greco-catolic = Pf. Avdie; Sf. m. Varlaam.
Mozaic = 22. Kheshvan 5772.
Musulman = as-sabt: 22. Dhu l-Hidjdja 1432.

Sărbători
România: Ziua cercetătorului și proiectantului
Internațional: Ziua internațională a bărbatului
Monaco: Sărbatoarea natională a Principatului Monaco
Puerto Rico: Descoperirea insulei Puerto Rico (1493)

Evenimente
1377: Prima atestare documentară a Castelului Bran, prin actul emis de Ludovic I de Anjou (1342 – 1382), prin care brașovenii primeau privilegiul de a construi Cetatea „cu munca și cheltuiala lor proprie”.
1493: Cristofor Columb descoperă Porto Rico.
1703: Omul cu masca de fier, legendarul prizonier politic francez moare la Bastilia.
1819: Muzeul Prado din Madrid este inaugurat.
1861: Se încheie Conferința natională a fruntașilor politici romani din Banat, ținută la Timișoara, la care se adopta o moțiune prin care se cere autonomia Banatului față de Ungaria, teritoriul acestuia urmand sa fie numit „Căpitanatul român” sau să fie încorporat Transilvaniei (devenita autonomă).
1942: Al doilea razboi mondial: Bătălia de la Stalingrad – forțele rusești sub comanda generalului Georgy Zhukov lansează operațiunea „Uranus”, contraatacând și întorcând soarta bătăliei ân favoarea trupelor sovietice.
1946 – Primele alegeri parlamentare postbelice, declarate „libere si nestingherite”, au fost falsificate, cu acordul Moscovei, de guvernul Petru Groza care a anuntat victoria Blocului Partidelor Democratice; rezultatele reale indicau succesul în alegeri al Partidul National Taranesc.
1969: Programul Apollo: Apollo 12 – astronauții Charles Conrad și Alan Bean aselenizeză în Oceanul Furtunilor și devin cei de-ai treilea respectiv patrulea oameni care pășesc pe Lună.
1969: Fotbalistul brazilian Pelé marchează cel de-al 1000-lea gol.
1977: Președintele egiptean Anwar El Sadat devine primul lider arab al Orientului Mijlociu care a efectuat o vizită oficială în Israel.
1979: Începe Congresul al XII-lea al PCR, la care Constantin Pîrvulescu, unul din fondatorii partidului, a protestat în plen față de cultul personalitații creat în jurul familiei Ceaușescu. Drept urmare, în aceeași noapte, Pârvulescu a fost evacuat din casa în care locuia.
1985: Războiul Rece: La Geneva, președintele Statelor Unite ale Americii, Ronald Reagan, și liderul Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, se întâlnesc pentru prima dată.
1998: Tabloul lui Vincent van Gogh, Portretul artistului fară barbă este vândut la licitație pentru suma record de 71,5 milioane de dolari.
1999: China lansează prima sa navă spațială, Shenzhou 1.

Nașteri
1464: Go-Kashiwabara, al 104-lea rege al Japoniei (d. 1526)
1600: Charles I, rege al Angliei, Scoției, Irlandei și Franței (doar nominal) (d. 1649)
1711 – S–a născut primul savant rus de importanta mondiala, Mihail Lomonosov. A formulat legea conservarii materiei si a intuit–o pe cea a conservarii energiei. Este creatorul odei, ca specie literara, în literatura rusa si este considerat ca fiind unul dintre fauritorii limbii literare ruse (“Epistola despre regulile prozodiei ruse”, “Retorica”) (m.15.04.1765).
1770: Bertel Thorvaldsen, sculptor danez (d. 1844)
1805: Ferdinand Vicomte de Lesseps, inginer francez, cel care a proiectat Canalul de Suez (d. 1867)
1831: James A. Garfield, al 20-lea președinte al Statelor Unite (d. 1881)
1887: James Batcheller Sumner, biochimist american (Premiul Nobel pentru Chimie 1946) (d. 1955)
1888: José Raúl Capablanca, campion mondial cubanez la șah (d. 1942)
1900: Anna Seghers, scriitoare germană (d. 1983)
1912 – S–a născut omul de stiinta George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel pentru Medicina, pe anul 1974, membru de onoare al Academiei Române; a descoperit ribozomii si a descris sistemul si functiile membranelor intracelulare; din 1946 se stabileste în SUA, obtinând în 1952 cetatenia americana; presedinte de onoare al Fundatiei Nationale pentru Stiinta si Arta a Academiei Române.
1917: Indira Gandhi, politician indian (d. 1983)
1923 – S–a născut Monica Lovinescu, critic literar, eseist; în 1948 a cerut azil politic în Franta unde a colaborat la revistele publicate de diaspora româneasca si la postul de radio “Europa libera” (o parte din articole fiind reunite în volumul “Unde scurte” publicat la editura Humanitas).
1933: Larry King, moderator american
1937:  Ioan Fiscuteanu, actor român (d. 2007)
1938: Sorin Mărculescu, poet, eseist traducător român
1938: Ted Turner, a fondat canalul de știri CNN
1939: Emil Constantinescu, președinte al României
1942: Calvin Klein, designer de modă
1943: Michael Cimino, regizor de film american
1951: Mihai Ghimpu, președinte al Republicii Moldova
1961: Meg Ryan, actriță americană
1962: Jodie Foster, actriță americană
1983: Meseret Defar, atletă etiopiană și campioană olimpică

Decese
1682: Prințul Rupert al Rinului, comandant regalist în războiul civil englez (n. 1619)
1828: Franz Schubert, compozitor austriac (n. 1797)
1883: Sir Wilhelm Siemens, metalurgist și inventator de origine germană, care a brevetat în Anglia procedeul sau de corodare electrochimică. Tot el este și inventatorul pirometrului și al apometrului (n. 1823)
1919 – A murit Alexandru Vlahuţă, scriitor şi publicist, unul dintre teoreticienii sămănătorismului, membru de onoare post-mortem al Academiei Române (romanul “Dan”, opera memorialistică “România pitorească”) (n.05.09.1858).
1942: Bruno Schulz, pictor polonez de origine evreu (n. 1892)
1947 – A murit Emil Racovita, biolog, primul explorator român în Antarctica. În 1899 a participat la expeditia întreprinsa de vasul Belgica în Antarctica. În 1920, la Universitatea din Cluj, a organizat primul Institut de speologie din lume; membru al Academiei Române (n.15.11.1868).
1992: Radu Tudoran, numele literar al lui Nicolae Bogza, prozator, fratele lui Geo Bogza (n. 1910)
1998 – A murit regizorul american de film Alan J. Pakula (”Toţi oamenii preşedintelui”) (n.07.04.1928).

Personalitatea zilei – Emil Racoviță

Emil Racoviță (n. 15 noiembrie 1868, Iași – d. 17 noiembrie 1947, Cluj) a fost un savant, explorator, speolog și biolog român, considerat fondatorul biospeologiei (studiul faunei din subteran – peșteri și pânze freatice de apă). A fost ales academician în 1920 și a fost președinte al Academiei Române în perioada 1926 – 1929.
S-a născut la Iași în 1868, într-o casă de pe str. Lascăr Catargiu nr. 36, care a aparținut în perioada 1867-1899 lui Gheorghe Racoviță, tatăl viitorului om de știință. Clădirea datează din secolul al XIX-lea și este monument istoric (IS-II-m-B-03798). Pe peretele dinspre stradă al clădirii a fost amplasată o placă memorială cu următorul text: „În această casă s-a născut marele biolog romîn EMIL RACOVIȚĂ (1868 – 1947), explorator în Antarctica, întemeietorul speologiei, precursorul ocrotirii naturii. Soc. de șt. naturale și geografie a RPR Filiala Iași”
El și-a petrecut copilăria la Șurănești, Vaslui. Și-a început educația la Iași ca elev al lui Ion Creangă și mai târziu al lui Grigore Cobălcescu, continuând apoi la liceul „Institutele Unite”. Fostul elev al geologului Grigore Cobălcescu, studiază la Facultatea de Drept din Paris, după dorința tatălui său, dar audiază concomitent și cursurile Școlii de antropologie. După obținerea cu succes a licenței în drept, se înscrie și la Facultatea de Științe din Universitatea Sorbona, Paris, după absolvirea căreia (1891) lucrează la laboratoarele Arago în cadrul stațiunii biologice marine de la Banyuls-sur-Mer, unde efectuează o serie de scufundări la adâncimea de 10 m cu un echipament clasic Siebe-Gorman, pentru a studia viața subacvatică. Prezintă teza de doctorat în 1896 cu subiectul Le lobe céphalique et l’encéphale des annélides polychètes.

La vârsta de numai 25 de ani este ales membru al Societății zoologice din Franța. Este recomandat (1897) să participe ca naturalist al Expediției antarctice belgiene (1897-1899) la bordul navei Belgica, condusă de Adrien de Gerlache. Această expediție, care pornește din Anvers la 10 august 1897[necesită citare], avea un caracter internațional, pe lângă belgieni, la ea participând și norvegianul Roald Amundsen ca ofițer secund, medicul american Frederick Cook, meterologul polonez Antoine Dobrowolski și geologul Henryk Arctowski.
Cu prilejul escalelor făcute în Chile și pe țărmurile strâmtorii Magellan, efectuează cercetări complexe asupra florei și faunei. În apropierea Țării Palmer din Antarctica, expediționarii descoperă o strâmtoare care a primit numele navei „Belgica” și câteva insule (una numită de Racoviță insula Cobălcescu). Expediția mai înscrie pe harta încă incompletă a Antarcticii și insula Wiencke și Țara lui Danco, după numele celor doi membrii ai expediției care au pierit în această călătorie.
În perioada când „Belgica” a fost prizoniera ghețurilor (martie 1898 – februarie 1899) naturalistul expediției, împreună cu ceilalți oameni de știință, au înteprins numeroase observații și cercetări științifice. Materialul adunat a constituit obiectul unui număr de 60 volume publicate, reprezentând o contribuție științifică mai mare decât a tuturor expedițiilor antarctice anterioare luate la un loc. Savantul român a înteprins un studiu aprofundat asupra vieții balenelor, pinguinilor și altor păsări antarctice, care i-a adus o reputație bine meritată.
În 1920 a fost invitat ca profesor la Facultatea de Științe a Universității din Cluj, unde a înființat primul institut de biospeologie din lume.

Lucrări importante
Cele 1.300 de exemplare din flora și fauna regiunilor cercetate adunate de Racoviță au fost studiate de numeroși cercetători, care au descris sute de forme necunoscute până atunci în lumea vegetală și animală. La întoarcere a publicat o lucrare importantă despre Cetacee, în special balene.
În 1900, devine director-adjunct al Laboratorului Oceanologic „Arago” din Banyuls-sur-Mer, Franța.
Ca urmare a descoperirii unor noi specii de crustacee în peștera Cueva del Drach din Mallorca, vizitată în 1904, domeniul îl fascinează și renunță la cercetarea în oceanologie pentru a se dedica ecosistemelor subterane.
În 1907, va publica „Essai sur les problemes biospeologiques”, prima lucrare importantă dedicată biospeologiei din lume. După aceea, va iniția un program internațional de cercetare numit „Biospeologica” care să studieze fauna peșterilor, la început ca o activitate privată, dar în 1920, înființează la Cluj primul Institut Speologic din lume. Pe lângă numeroși cercetători români, Racoviță aduce la Cluj și o echipă de prieteni biologi de renume, doi francezi (Jules Guiart, René Jeannel) și un elvețian (Alfred Chappuis).
Între timp, scrie de asemenea un tratat evoluționist, cu anumite abordări originale asupra subiectului.
În august 1940, prin Dictatul de la Viena, Clujul a devenit parte a Ungariei, iar Emil Racoviță se va muta la Timișoara, în timp ce Institutul Speologic va fi condus de prietenul său elvețian (deci neutru) Alfred Chappuis. După reîntoarcerea nordului Transilvaniei ca teritoriu al României, se va întoarce la Cluj, dorind să reorganizeze institutul, dar va muri înainte de a termina aceasta, la vârsta de 79 de ani.
În timpul expediției din Antarctida Emil Racoviță a avut posibilitatea să studieze viața imenselor mamifere acvatice, dar și a pinguinilor. El a rămas în istoria științei ca descoperitor al balenei cu cioc.

Funcții deținute
Senator, reprezentat al Universității din Cluj 1922-1926
Rector al Universității din Cluj 1929-1930
Președinte al Academiei Române de Științe 1926 – 1929
Director al Institutului de Speologie 1920 – 1947
Membru al mai multor asociații științifice.

Pagină realizată de Grigore Ciascai