Acasăsinucidere maramuresCalendar. Memoria zilei - 10 octombrie

Calendar. Memoria zilei – 10 octombrie

spot_img

DISTRIBUIȚI

Religie
Ortodox = Sf. Mc. Evlampie şi Evlampia, sora lui; Cuv. Vasian şi Teofil Mărt.
Romano-catolic = Sf. Francisc Borgia, pr.
Reformat (Calvin) = Gegeon, Bendegúz
Greco-catolic = Ss Eulampiu şi sora lui Eulampia, m (+ sec III).
Mozaic = [color=”#FF0000″]22. Tishri 5770 Simkhat Torah (outside Israel)[/color]
Musulman = as-sabt: 20. Shawwal 1430Sărbători
Ziua Mondială a Sănătății Mentale
Fiji: Ziua Națională
Canada: „Ziua Recunoștinței”

Evenimente
1636: Lupta de la Salonta, unde turcii sunt înfrâți de Gheorghe Rákóczi I.
1857: Începe construcția clădirii Universității din București după planurile arhitectului Alexandru Orăscu
1872: Ion Creangă este exclus definitiv din cler.
1901: Primul traseu parcurs în circuit, în apropierea Parisului, de dirijabilul construit de inginerul și inventatorul brazilian Alberto Santo Dumont (n. 1873 – d. 1932)
1903: Compania Bayer a pus în vânzare aspirina. Noul medicament a fost obținut de un chimist bavarez, Felix Hoffman, pentru a ameliora reumatismul tatălui său. Aspirina a fost derivată la început din acidul salicilic, un extract din coaj[ de salcie, dar în 1899 Bayer a realizat un procedeu de a–l obține prin sinteză.
1903: Emmeline Pankhurst formează un grup de acțiune pentru dreptul la vot al femeilor – Women’s Social and Political Union (WSPU)(n. 14 iulie 1858 – d. 14 iunie 1928)
1916: Prima luptă la Tg. Jiu. Trupele române, conduse de generalul Ion Dragalina, resping puternica ofensivă germană
1926 – A fost înfiinţat Partidul Naţional Ţărănesc (PNŢ) prin fuziunea Partidului Ţărănesc, condus de Ion Mihalache, cu Partidul Naţional Român din Transilvania, condus de Iuliu Maniu.
1933: Un avion Boeing 247 este distrus în urma exploziei unei bombe, în apropierea orașului Chesterton, Indiana, SUA. Toți cei șapte oameni prezenți la bord au murit în urma incidentului, considerat primul sabotaj din istoria aviației comerciale.
1933: Waldo L. Semon a inventat vinilul.
1933: Compania Procter&Gamble a lansat pe piață primul detergent de uz casnic, Dreft, care conținea surfactanți sintetici
1935: La New York a avut loc premiera operei „Porgy și Bess”, de George Gershwin
1966: Simon și Garfunkel au lansat albumul Parsley, Sage, Rosemary and Thyme
1967: Intră în vigoare Tratatul privind utilizarea pașnică a spațiului cosmic pentru următorii 60 de ani, semnat de către URSS, SUA și Marea Britanie la 27 ianuarie 1967
1964: La cea de–a XVIII–a ediție a Jocurilor Olimpice de Vară de la Tokio, Iolanda Balaș și Mihaela Peneș cuceresc medaliile de aur. În total România a obținut 11 medalii (2 aur, 4 argint, 5 bronz)
1986: Un cutremur de 7,5 pe scara Richter a lovit San Salvador, El Salvador, omorând în jur de 1 500 de oameni
1989: Dan Petrescu a contactat postul de radio „Europa Liberă”, caruia i-a oferit un interviu ad-hoc despre situația dezastruoasă din România. Dan Petrescu și Liviu Cangeopol scriseseră o carte intitulată „Ce-ar mai fi de spus” – virulentă critică a regimului comunisto-ceaușist.
2001: Președintele George W. Bush a prezentat lista a 22 celor mai căutați teroriști
2001: Organizația Al–Qaeda, i-a chemat pe „toți musulmanii” la Jihad împotriva Statelor Unite și le-a cerut să atace „interesele americane din lume”.

Nașteri
1684: Antoine Watteau, pictor francez (d.1721)
1731: Henry Cavendish, fizician și chimist, descoperitorul hidrogenului (d. 1810)
1813 – S-a născut, la Le Roncole, Giuseppe Fortunino Francesco Verdi, compozitor italian, autorul celebrelor opere „Aida”, „Othello”, „Rigoletto”, „Nabucco”, „Falstaff” (m.27.01.1907).
1830: Regina Isabella a II–a a Spaniei (d. 1904)
1859: Ioan Boeriu, baron, feldmareșal în armata imperială austro-ungară (d. 1919)
1860: Joan Maragall, poet spaniol (d. 1911)
1861: Fridtjof Nansen, explorator și om de știință norvegian, laureat al Premiul Nobel pentru Pace (d. 1930)
1864: Charlotte de Schaumburg-Lippe, a doua soție a regelui Wilhelm al II-lea de Württemberg (d. 1946)
1866: Nicolae Vermont, pictor român (d. 1932)
1870: Ivan Alexeievich Bunin, scriitor rus, laureat al Premiului Nobel pe anul 1933 (d. 1953)
1880: Zoltán Adorjáni, scriitor, poet maghiar din Transilvania (d. 1933)
1908: Mercè Rodoreda, scriitoare spaniolă de limbă catalană (d. 1983)
1924: James Clavell, scriitor britanic (d. 1994)
1930: Harold Pinter, dramaturg, poet, prozator, regizor, scenarist englez, laureat al Premiului Nobel pe anul 2005 (d. 2008)
1959: Michael Klein, fotbalist român (d. 1993)
1967: S-a născut cântăreaţa Laura Stoica. În perioada 1987-1991 a participat la toate concursurile muzicale organizate în România pentru tinerele talente, reuşind foarte repede să intre în preferinţele publicului. A decedat în urma unui accident de circulaţie alături de viitorul ei soţ, bateristul Cristi Mărgescu, în data de 9 martie 2006, pe când se întorcea de la un concert susţinut la Urziceni. Discografie: „Un actor grăbit”, „Focul”, „Nici o stea”, „S-a schimbat”, „Dă, Doamne, cântec”, „Vino”.
1988: Doris Schmidts, Miss Germany 2009, originară din România.

Decese
1837: Charles Fourier, filosof (socialism utopic) și economist francez (n. 1772)
1914: Carol I, Regele Romaniei (n. 1839)
1963 – A murit scriitorul, scenaristul şi regizorul francez Jean Cocteau. Talent polivalent – poet, prozator, pictor, actor, dramaturg –, el a dat cinematografiei o serie de filme insolite ca factură, puternic impregnate de atmosfera poetică specifică operei sale literare (lirică: “Dansul lui Sofocle”, “Cântec neted”; romane: “Marea întorsătură”, “Copiii teribili”; balet satiric: “Soţii din Turnul Eiffel”; piese: “Maşina infernală”, “Părinţii teribili”, “Monştrii sacri”; film: „Sângele unui poet”, „Frumoasa şi bestia”, „Orfeu”) (n.15.07.1889).
1964: Jacques Byck, lingvist și filolog român (n. 1897)
1982 – A murit omul politic rus Leonid Brejnev, care va fi urmat la preşedinţie de Iuri Andropov. Ca şef al statului (1960–1964; 1977–1982) a promovat o politică rigidă, ceea ce a dus la o politică de stagnare a vieţii economice şi sociale (n.1906).
1985 – A murit Orson Welles, scriitor, regizor, scenarist şi actor american (filme: “Cetăţeanul Kane”, “Macbeth”, “Othello”, „Procesul”) (n.06.05.1915).
1985: Yul Brynner, actor american de origine rusă (n. 1915)
1986: Mansi Barberis, compozitoare, soprană și violonistă româncă (n. 1899)

1994  – A încetat din viaţă fostul dictator argentinian Roberto Viola, venit la putere în fruntea juntei care a răsturnat-o de la conducerea ţării pe Isabel Peron în 1976, unul dintre iniţiatorii aşa-numitului „război murdar” împotriva opoziţiei de stânga. (n. 13 octombrie 1924)
1995: Nicu Vladimir, muzician folk român (n. 1950)

1999 – A încetat din viaţă scriitorul australian Morris West, autorul romanelor „Avocatul diavolului”, „Copiii soarelui”, „Mâna maestrului”, „Bufonii Domnului”, „Lazăr” şi „Amanţii”. (n. 26 aprilie 1916)

 

Personalitatea zilei – Giuseppe Verdi

Giuseppe Fortunino Francesco Verdi (n. 10 octombrie 1813, Le Roncole — d. 27 ianuarie 1901, Milano) a fost un compozitor italian, vestit mai ales pentru creațiile sale în muzica de operă.
Giuseppe Verdi s-a născut la 10 octombrie 1813 în mica localitate Le Roncole, în apropierea Parmei, Italia. Părinții săi, Carlo Giuseppe Verdi și Luigia Uttini, dețineau acolo o mică fermă, Osteria Vecchia.
Încă de copil, Giuseppe ia lecții de muzică de la organistul din comună, făcând exerciții acasă la o spinetta dezacordată (un fel de clavecin). Continuă în felul acesta până când Antonio Barezzi, un comerciant din Busseto iubitor de muzică, prieten al familiei Verdi, îl ia la el în casă și-i plătește lecții de muzică la un nivel mai ridicat. În 1832 se prezintă la conservatorul din Milano, dar este respins pentru că depășise limita de vârstă pentru un student de conservator. Reîntors la Busseto primește postul de maestru de muzică al comunei și se căsătorește în 1836 cu fiica lui Barezzi, Margherita, de la care are doi copii, Virginia și Icilio.
Între timp, Verdi începe să compună, orientat încă de acum în direcția muzicii de operă. În 1839 debutează la Teatro alla Scala din Milano cu opera Oberto, conte di San Bonifacio, obținând un oarecare succes, umbrit însă în 1840 de moartea Margheritei, apoi și a celor doi copii. Îndurerat de aceste pierderi, Verdi se reculege și își continuă activitatea componistică cu opera Un giorno di regno, care înregistrează însă un total fiasco. Descurajat, se gândea deja să abandoneze muzica, dar numai doi ani mai târziu, în 1842, obține la Scala un succes triumfal cu opera Nabucco, datorat în parte și interpretării magnifice a sopranei Giuseppina Strepponi, care avea să-l însoțească până către sfârșitul vieții.
Începe o perioadă în care Verdi muncește „ca un ocnaș”, cum spunea el însuși, pentru a satisface cererile diverselor teatre de operă din Italia. Între anii 1843 și 1850 compune într-un ritm susținut 13 opere, între altele I Lombardi alla prima crociata (Lombarzii), Ernani, I due Foscari, Macbeth și Luisa Miller. Tot în acest timp ia naștere relația sa cu Giuseppina Strepponi.
În 1848 se mută la Paris. Forța lui creativă este tot mai fecundă, în așa măsură că, din 1851 până în 1853, compune una după alta trei capodopere, cunoscute sub numele de „Trilogia populară”, și anume: Rigoletto, Il Trovatore și La Traviata, la care se mai adaugă și I vespri siciliani (Vecerniile siciliene). Succesul acestor opere a fost de nedescris. Împodobit cu faima dobândită, Verdi se stabilește împreună cu Giuseppina Strepponi la proprietatea „Sant’Agata” din Busseto, unde va locui cea mai mare parte a timpului. În 1857 se pune în scenă opera Simon Boccanegra iar în 1859 se reprezintă Un ballo in maschera („Bal mascat”). În același an se căsătorește cu Giuseppina Strepponi.
Din 1861, Verdi ia parte și la activitatea politică în Italia, numele lui devenise simbolul mișcării de eliberare a nordului Italiei de sub dominația austriacă, sub conducerea dinastiei de Savoia (V.E.R.D.I. = Vittorio Emanuele Re D ‘ Italia = Victor Emanuel, regele Italiei). În 1874 este numit senator în parlamentul italian.
Nu își întrerupe activitatea muzicală și dă la iveală opera La forza del destino („Forța destinului”) și Messa di Requiem, celebrată în 1873 la moartea scriitorului Alessandro Manzoni. Pentru festivitățile prilejuite de deschiderea Canalului de Suez în 1869 compune opera Aida. În 1887, este reprezentată capodopera sa Otello iar în 1893, la vârsta de 80 de ani, se inspiră din nou din Shakespeare pentru a compune opera buffă Falstaff, după care se retrage la „Sant’Agata” și își ia adio de la activitatea componistică. După ce în 1897 moare Giuseppina, Verdi se stinge și el din viață la Milano, la 27 ianuarie 1901.

Opere lirice (titluri originale, locul și data premierei)

Oberto, conte di San Bonifacio, Teatro alla Scala – Milano, 17 noiembrie 1839
Un giorno di regno, Teatro alla Scala – Milano, 15 septembrie 1840
Nabucco, Teatro alla Scala – Milano, 9 martie 1842
I Lombardi alla prima crociata, Teatro alla Scala – Milano, 11 februarie 1843
Ernani, Teatro La Fenice – Veneția, 9 martie 1844
I due Foscari, Teatro Argentina – Roma, 3 noiembrie 1844
Giovanna d’Arco, Teatro alla Scala – Milano, 15 februarie 1845
Alzira, Teatro San Carlo – Neapole, 12 august 1845
Attila, Teatro La Fenice – Veneția, 17 martie 1846
Macbeth, Teatro La Pergola – Florența, 14 martie 1847
I masnadieri, Her Majesty’s Theatre – Londra, 22 iulie 1847
Jérusalem, L’Opéra de Paris, 22 noiembrie 1847)
Il corsaro, Teatro Grande – Trieste, 25 octombrie 1848
La battaglia di Legnano, Teatro Argentina – Roma, 27 ianuarie 1848
Luisa Miller, Teatro San Carlo – Neapole, 8 decembrie 1849
Stiffelio, Teatro Grande – Trieste, 16 noiembrie 1850
Rigoletto, Teatro La Fenice – Veneția, 11 martie 1851
Il Trovatore, Teatro Apollo – Roma, 19 ianuarie 1853
La Traviata, Teatro La Fenice – Veneția, 6 martie 1853
I vespri siciliani („Vecerniile siciliene”), L’Opéra de Paris, 13 iunie 1855
Simon Boccanegra, Teatro La Fenice – Veneția, 12 martie 1857
Aroldo, Teatro Nuovo – Rimini, 16 august 1857
Un ballo in maschera, Teatro Apollo – Roma, 17 februarie 1859
La forza del destino („Forța destinului”), Teatrul Imperial – Sankt Petersburg, 10 noiembrie 1862
Don Carlos, L’Opéra de Paris, 11 martie 1867
Aida, Teatrul de Operă – Cairo, 24 decembrie 1871
Otello, Teatro alla Scala – Milano, 5 februarie 1887
Falstaff, Teatro alla Scala – Milano, 9 februarie 1893
Rubrică realizată de Grigore Ciascai

loading...

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.










TE-AR MAI PUTEA INTERESA